Spectacolul Muntelui Roşu din Prahova, masivul care îşi trage numele de la un fenomen unic în România

Una dintre cele mai cunoscute destinaţii din Prahova, Muntele Roşu din Masivul Ciucaş, îşi trage numele de la un fenomen unic în România prin amploarea sa, spectacolul de culori pe care îl oferă natura în luna iunie, în momentul înfloririi bujorului de munte, cunoscut şi sub numele de smârdar sau rododendron

O alternativă mult mai sălbatică la aglomerata Vale a Prahovei, Masivul Ciucaş din Carpaţii de Curbură impresionează prin masivitate şi formele de relief abrupte, date de conglomerate şi calcare. Din acest masiv care domină Valea Teleajenului face parte, pe lângă semeţul Vârf Ciucaş (1.954 de metri), cel mai înalt pisc, şi Muntele Roşu (1.765 metri).

Cel mai simplu mod de a ajunge la Muntele Roşu, prin Prahova, este să mergeţi pe Valea Teleajenului, pe DN 1A, Ploieşti – Cheia, staţiune montană de unde poneşte şi un drum auto spre Muntele Roşu. Este adevărat că se poate ajunge la destinaţie şi cu maşina, însă aventura pe şoseaua în stare destul de precară şi cu multe serpentine este mai potrivită pentru un mijloc off-road. La pas, traseul poate fi parcurs din Cheia în cel mult o oră şi jumătate. Iar după un drum prin pădure, ţi se deschide în faţă un platou spectaculos.

Zona este una foarte căutată, însă foarte puţini dintre miile de turişti care ajung în fiecare an la Muntele Roşu pentru un grătar, trasee montane sau campat ştiu de unde îi provine numele, deşi „indiciile“ sunt chiar sub ochii lor.

Spectacolul roşu al bujorilor de munte

În luna iunie, muntele devine locul unui fenomen unic în România prin amploarea sa, înflorirea rododendronilor sau a bujorilor sălbatici. Suprafaţa extinsă pe care se produce spectacolul înfloririi face ca muntele să devină „roşu“ în această perioadă, de unde şi numele. Cunoscătorii fenomenului şi fotografi profesionişti vin anual la Cheia în luna iunie pentru a admira versanţii transformaţi de bujori.

Rododendronul este denumit şi smârdar sau bujor de munte, iar numele său ştiinţific, Rhododendron kotschyi, provine din limba greacă rhodon, adică trandafir, roz, dendron, arbore şi kotschy de la botanistul austriac Theodor Kotschy, cel care l-a descris şi clasificat pentru prima oară în secolul XIX. 

Rododendronul este o plantă cu un gen extrem de variat, dar cuprinde doar specii care cresc la altitudine înaltă şi se extind din Himalaya, Caucaz, Carpaţi până în Munţii Alpi şi Pirinei. Dintre variaţiile sale, rhododendron kotschyi este singura specie care creşte în munţii României, în zona alpină şi subalpină, în goluri de munte sau pe coaste. 

Spectacol incredibil de frumos al naturii în masivul Ciucaş. FOTO Marian Poara

Flori delicate, cu miros unic

Bujorul de munte este o plantă perenă, meliferă ce creşte în tufe pitice, are frunzele ovale şi lucioase, verzi tot timpul anului. Florile, de culoare roşiatică, mai rar albă, au proprietăţi tămăduitoare pentru numeroase afecţiuni. Pe lângă frumuseţe, acestea au un miros unic, asemănător vişinelor. Rododendronul înfloreşte pe la jumătatea lunii iunie - începutul lunii iulie, uneori mai devreme, în funcţie de temperatură.

Fiind o plantă care creşte în condiţii climaterice şi de relief foarte specifice, el nu tolerează transplantări, lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini.

Rododendronul, emblema masivului Ciucaş

Raritatea sa face să fie o plantă ocrotită şi protejată în perimetrul Carpaţilor. De altfel, planta care a devenit o emblemă a masivului Ciucaş a dus la instituirea unei rezervaţii, numită „Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Munţii Ciucaş“, situată în zona de întâlnire a potecii ce urcă Muntele Roşu cu cea care vine de la Culmea Gropşoarele, şi care pune sub ocrotire o suprafaţă de 2 ha cu smârdar, plantă declarată monument al naturii.

Dar, cu toate că este o plantă ocrotită de lege, culegerea fiind sancţionată cu amenzi între 3.000 de lei şi 5.000 de lei, rododendronul este exploatat de locuitorii zonei. Florile parfumate sunt transformate în siropuri, dulceţuri sau sunt uscate pentru ceai.

La începutul lunii iunie, în Măneciu, comună de care aparţine satul Cheia este organizat Festivalului Rododendronului.

Delicaţii bujori de munte acoperă doup hectare din masivul Ciucaş. FOTO montaniarzi.ro

Popas la cabana Muntele Roşu

Dacă ajungeţi la Muntele Roşu pentru a admira spectacolul naturii, trebuie neapărat să vă opriţi la restaurantul Cabanei Muntele Roşu (construită în 1948), pentru o ciorbă caldă sau o tochitură făcută după reţeta proprie a bucătarului.

Tot aici, veţi găsi unul dintre puţinele locuri din zonă unde puteţi mânca preparate à la Muntele Roşu din carne de urs, mistreţ şi căprioară.

Dacă vă place să dormiţi în creierii munţilor, puteţi înnopta la Cabana Muntele Roşu. Camere mobilate simplu costă între 80 şi 170 de lei pe noapte, în funcţie de numărul de persoane cazate.

Vă mai recomandăm

Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova: măreţii Bucegi, liniştita Vale a Doftanei, îmbătătoarea podgorie Dealu Mare. Cele mai frumoase locuri din judeţul Prahova. Judeţ binecuvântat cu munţi, dealuri mănoase şi câmpii vaste, Prahova este presărat de locuri frumoase, unele cunoscute în întreaga ţară, precum Valea Prahovei, altele sălbatice şi pline de linişte, precum Valea Doftanei sau Cheia.

Misterele sutelor de cutremure din Bucegi din 1993: le-au provocat insomnii localnicilor, care s-au încărcat puternic energetic, şi au blocat transmisiile radio. În 1993, munţii Bucegi au fost scuturaţi de cutremure care se produceau zilnic, precedate de un vuiet puternic al scoarţei terestre. Originea acestora nu a putut fi identificată cu precizie, iar oamenii povesteau atunci că suferă de insomnii sau erau extrem de încărcaţi energetic. De asemenea, comunicaţiile radio erau bruiate sau încetau brusc