Proiectul genial al inginerului român care ne-ar fi permis să ajungem de la Bucureşti la Ploieşti în zece minute

Apropierea de Bucureşti, dar şi banii care veneau dinspre bogata industrie a petrolului au făcut ca judeţul Prahova să fie strâns legat de marile invenţii din domeniul aviaţiei.

13 septembrie 1913 rămâne o zi tristă în istoria românilor. Atunci se prăbuşea, pe câmpul din dreptul comunei Băneşti, inginerul Aurel Vlaicu. Încercase să traverseze munţii Carpaţi cu avionul său, Vlaicu II. Oarecum ca o continuitate firească, jumătate de secol mai târziu, Prahova revine în atenţia inventatorilor din industria aviatică. De data aceasta, un alt geniu al industriei româneşti, Henri Coandă, gândea un mijloc de transport care să facă posibilă o legătură ultra rapidă între Ploieşti şi Bucureşti.

În vara anului 1971, în satul Ungureni, din comuna prahoveană Măneciu, are loc un experiment unic în lume la acea dată. Savantul Henri Coandă gândise un tub vidat care să permită trenurilor de mare viteză să parcurgă distanţa dintre Bucureşti şi Ploieşti în 10 minute. Astfel, la poalele munţilor Ciucaş a fost testat pentru prima dată transportul oamenilor într-o capsulă şi chiar a fost realizat experimental un tronson din ”aerotubexpress”, aşa cum era denumit proiectul.

Un tub vidat similar celui de la Maneciu, Prahova,, asa cum a fost  gandit de inginerul Henri Coanda, a fost construit si la Baia Mare în 1980 FOTO TVR

Experiementul a reuşit, doar că părintele său avea să moară în toamna anului 1972. În 1975, construcţia de la Măneciu a fost parţial distrusă de inundaţii şi apoi de indiferenţa autorităţilor. Totuşi ideile geniale ale inginerului român au fost preluate de colaboratorii săi, dar comuniştii l-au abandonat. Era mult prea scump pentru forţa financiară a României din anii 80, pe de o parte, iar pe de alta, fără geniul lui Coandă, nimeni nu şi-a asumat riscul că acest tip de transport nu va avea consecinţe neplăcute.

FOTO ziaruloglinda.blogspot.ro

Acest experiment unic în lume nu reprezintă singura legătură a inginerului Henri Coandă cu Prahova. Puţini ştiu că tot în anii 70, Coandă venea des la Câmpina unde a şi inaugurat în cele din urmă pista pentru aeromodele captive.

Cumva şi această iniţiativă, care aparţinea de data aceasta Institutului de Cercetări şi Proiectări Tehnologice pentru industria de petrol şi gaze în calitate de finanţator, avea să eşueze lamentabil după anii 90.

Terenul unde sportivii de la AS Petrol Câmpina îţi testau aeromodelele era mult prea valoros din punct de vedere imobiliar pentru a fi rezervat unei pasiuni considerate după anii 90 un moft fără finalitate.