Podgoria Dealu Mare, „Bordeaux-ul“ sau „Toscana“ României
0Situată pe paralela 45, în condiţii similare ca în regiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria Dealu Mare, întinsă pe zeci de kilometri din Prahova şi Buzău îşi merită pe bună dreptate denumirea de „Patria Vinurilor“. Licorile aurii şi rubinii produse aici sunt premiate în fiecare an la concursurile de profil din întreaga lume
Cu o istorie şi o tradiţie viticolă bogată, care îşi întinde originile până în vremea dacilor, Podgoria Dealul Mare întruneşte unele dintre cele mai bune condiţii pentru culturile soiurilor destinate vinurilor roşii. Răsfăţată de soare, „Patria Vinurilor“ se întinde pe o suprafaţă compactă, de 70 de kilometri şi aproape 14.500 de hectare, în zona deluroasă a Carpaţilor Meridionali, între cursurile de apă ale Teleajenului şi Buzăului.
Centre viticole renumite, Boldeşti, Valea Călugăreasca, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa, Merei, Zoreşti au prins rădăcini în solul fertil, din care ies vinuri roşii, cu o aromă imposibil de confundat: Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot. Gama de vinuri albe este şi ea bine reprezentantă. La Dealu Mare se produce Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris sau Sauvignon Blanc.
Microclimatul mediteranean care face posibilă inclusiv creşterea smochinului şi a migdalului, oferă viţei de vie condiţii de dezvoltare speciale. Strugurii se bucură de soare, în medie, cu 14 zile în plus pe an faţă de alte zone ale ţării. Boabele au la dispoziţie mai mult timp pentru acumulări calitative şi se culeg doar toamna târziu, când pământul gras şi generozitatea soarelui i-au umplut de o dulceaţă şi o aromă unice.
Vinurile de la Dealu Mare, mereu pe masa bogaţilor
Din zona Dealu Mare bea vin şi protipendada bucureşteană care frecventa Casa Capşa în perioada interbelică. Cel mai important furnizor de vinuri al renumitului restaurant era Nicolae Basilescu, avocat şi profesor la Facultatea de Drept, proprietar a peste 100 de hectare în Urlaţi şi Pietroasele.
A urmat, din păcate, colectivizarea viilor, iar comuniştii au încălcat regulile de aur ale vinului, de pe urma cărora a avut de suferit şi Podgoria Dealu Mare. Cantitatea şi nu calitatea vinului era principala indicaţie preţioasă de la centru. Peste 40 de ani, struguri de diferite soiuri au fost amestecate la grămadă, în aceeaşi cuvă, iar „inima“ distinctă a sortimentelor s-a amestecat până la dispariţie în recordurile de producţie. Chiar şi aşa, vinificatori pasionaţi nu au lăsat să dispară tradiţia, iar sortimentele selecţionate produse la Dealu Mare ajungeau pe mesele favorizaţilor vremii sau la concursuri internaţionale de profil.
„Drumul Vinului“, o incursiune în istoria „aurului lichid“
În cei peste 20 de ani scurşi după Revoluţie, investitorii care au băgat milioane de euro în viile din Dealu Mare au avut de luptat, în primul rând, pentru recâştigarea imaginii vinului românesc în lume. Dar pariul a fost câştigat, pas cu pas, iar întoarcerea la origini, la soiurile pure şi sortimentele consacrate de vinuri, au consolidat renumele de „Patria Vinurilor“ pentru Dealu Mare. Numeroase medalii mondiale de aur încununează anual „aurul lichis“ produs în Prahova şi Buzău.
Davino, Cramele Basilescu, LacertA Winery, Serve, Vinarte, Cramele Halewood, Cramele Rotenberg, Domeniile Săhăteni, Oenoterra, Domeniile Dealu Mare Urlaţi sunt investitorii care au mizat pe viile din podgoria Dealu Mare. În paralel, micii proprietari, cei care nu au vrut să vândă sau nu putut ţine pasul cu noile tehnologii din afacerile cu vin, se luptă cu subzistenţa şi vânzarea vinului pe marginea drumului naţional Ploieşti – Buzău.
Pentru a pune în valoare regiunea, autorităţile au demarat proiectul „Drumul Vinului“, o incursiune printre podgorii faimoase ale judeţului, de-a lungul căruia lui regăseşti şi conace, curţi domneşti şi mănăstiri. „Drumul Vinului“ trece prin localităţile Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântănele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni. În circuitul turistic viti-vinicol sunt incluse şi două crame, de la Urlaţi şi Azuga, unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante de excepţie, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.
Mai puteţi citi
FOTO Lorena Deaconu, oenolog: „Vinul nu este o reţetă, este tehnologie şi artă“
FOTO Marketing interbelic. Cum arătau reclame de epocă pentru spumantul băut de regii României