Ploieşteanca Carmen Axinte transformă hârtia prin quilling

Deşi are o experienţă relativ mică în domeniu, prin rularea hârtiei, din mâinile lui Carmen ies flori delicate şi modele abstracte complicate.

A absolvit o facultate de informatică, un domeniu fără nici o legătură cu înclinaţiile artistice native ale tinerei. Dar, la un curs din timpul facultăţii, a avut ocazia să vadă la o colegă flori realizate prin metoda quilling, adică prin rularea unor fâşii milimetrice de hârtie, astfel încât efectul să fie unul cât mai real.

„Mi-au atras atenţia minunăţiile acelea şi ulterior, mi-am făcut timp să mă informez şi să mă documentez despre modul în care se pot face. Din păcate, în România am găsit prea puţine site-uri, iar ustensilele şi hârtia sunt foarte limitate ca şi varietate", spune Carmen Axinte. A încercat să-şi facă comandă de cele necesare, dar s-a lovit de neseriozitatea românilor, care vindeau aşa ceva pe internet, aşa că şi-a improvizat instrumente din... ace şi pixuri.

Povestea a început de mai puţin de un an, ca metodă de relaxare, însă ambiţia şi încăpăţânarea au determinat-o pe Carmen să insiste. „În paralel, am vizionat cu mare atenţie atenţie tutoriale despre origami şi am încercat să îmbin cele două tehnici. Astfel, felicitările decorate prin quilling le împachetez în plicuri realizate prin metoda origami, adică dintr-o singură bucată, sau fac cutiuţe în acelaşi mod", povesteşte Carmen.

Un magazin de vis

Majoritatea creaţiilor ei sunt felicitări unicat, decorate tridimensional cu flori din hârtie. Una singură este o mică operă de artă realizată din hârtie, panglică satinată şi mesaje personalizate. Iar fiecare felicitare, floare, ramă de tablou, mărturie pentru nuntă sau cutie primeşte atenţia cuvenită din partea lui Carmen.

Pentru o singură margaretă munceşte zece minute, pe când o întreagă felicitare necesită şi câte două ore. „În luna mai, am făcut şi un site unde să fac schimb de experienţă cu alţi români pasionaţi de aşa ceva şi unde să-mi popularizez felicitările. Am avut surpriza să am comenzi, dar le fac faţă cu greu, pentru că atunci când termin o floare, prietenii mi-o cumpără imediat pentru a o face cadou", povesteşte ploieşteanca.

Carmen lucrează în special noaptea, când este mai linişte, iar agitaţia oraşului se mai domoleşte. Atunci îi vine inspiraţia, iar lucrul prinde un ritm alert. În viitor, visează la un mic magazin de cadouri şi decoraţiuni, unde ploieştenii să intre nu neapărat pentru a cumpăra, ci pentru a se deconecta de viaţa cotidiană trepidantă printr-o muzică bună, obiecte frumoase şi mirosuri nepământeşti. „Este nevoie să ne mai relaxăm câteodată, să ne rupem de lucrurile pretins importante şi să ne acordăm timpul pe care îl merităm", crede Carmen.

Ce-i place

Verdele este culoarea preferată şi se regăseşte destul de mult în creaţiile ei. Când are timp, îi place să se plimbe prin „puţinele parcuri" din Ploieşti şi să meargă la munte. Ar da oricând marea şi agitaţia de pe litoral pentru o zi în munţii noştri frumoşi.

Ce nu-i place

Îi pare rău că oamenii nu mai au timp să privească o floare sau o frunză căzută şi că, din această cauză sunt din ce în ce mai nefericiţi. Crede că această atitudine este distructivă.

De unde îţi vine inspiraţia?

Din natură. Este suficient să te uiţi cu atenţie la un trandafir şi să-ţi dai seama că este un lucru extreme de complicat, o arhitectură în miniatură. Îmi plac foarte mult florile, ele sunt predominante în toate creaţiile mele.

Ce este cel mai complicat la quilling?

Fâşiile pe care le folosesc sunt foarte mici, de trei sau şapte milimetri, de aceea îmi solicită foarte mult ochii. Uneori, sunt nevoită să folosesc ochelarii şi sper ca, în timp, pasiunea mea să nu-mi afecteze prea tare vederea. Este complicat că nu am nici foarte multe culori de hârtie, pentru că nu se găsesc, şi nici instrumente corespunzătoare.

Profil

Născută. 15 aprilie 1988, Ploieşti

Studii. Masterat în contabilitate

Familie. Necăsătorită

Pentru ultimele noutăţi din Ploieşti, click pe poza de mai jos