În ce hal a ajuns conacul din Prahova unde s-au filmat două celebre pelicule româneşti: „Secretul lui Bachus” şi „Colierul de Turcoaze”

Conacul Matac din Valea Călugărească, locul unde a poposit în 1969 Richard Nixon, primul preşedinte al SUA care a vizitat România, dar şi platou de filmare pentru două dintre cele mai cunoscute filme româneşti, „Colierul de turcoaze” şi ”Secretul lui Bachus”, este la un pas să devină o ruină.

Abandonat din 2007, conacul a fost victima crizei financiare, luptei pentru avere, dezinteresului statului sau chiar a intereselor imobiliare.

Aflat într-una dintre cele mai pitoreşti zone viticole din România, la Valea Călugărească, celebrul conac Matac, nu mai primeşte oaspeţi de 14 ani. Pe vremuri, aici se organizau selecte degustări de vinuri şi se făcea cercetare în domeniul viticol.

 A fost chiar platou de filmare pentru mari actori ai României, Florin Piersic, Magda Barbu, Jean Constantin sau Gheorghe Dinică.

O scenă memorabilă din producţia ”Secretul lui Bachus” s-a filmat chiar pe terasa conacului Matac din Valea Călugăreacă. Vi-l amintiţi pe Gheorghe Dinică, interpretând rolul dubiosului director al IAS Vinicola, Gheorghe Cercel, servit la micul dejun de către ”majordomul” Jean Constantin. Pe scările aceluiaş conac, cobora în stilul inconfundabil, Mărgelatu, interpretat de Florin Piersic în producţia ”Colierul de turcoaze”. Nimic din măreţia acestei clădiri nu mai aminteşte de anii de glorie. Cu obloanele trase, cu geamuri sparte, năpădit de bălării şi cu mobilier vechi şi prăfuit aşa se prezintă astăzi celebra clădire.

 Conacul Matac face parte din domeniul public al statului, în inventarul Ministerului Finanţelor Publice şi se află în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească.

Secvenţă din filmul ”Colierul de turcoaze” FOTO captură youtube

În anul 2011, Consiliul Judeţean  Prahova s-a asociat cu Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească şi Primăria Valea Călugărească pentru realizarea în comun a proiectului ”Reabilitarea Conacului Matac, ca produs enoturistic integrat în Drumul vinului”, însă a fost refăcut doar acoperişul acestei clădiri-simbol a zonei viticole prahovene, rămasă în continuare în paragină.

”Atunci a intrat pe fir DNA şi s-a cam oprit tot. Dar, aşa cu DNA pe urme, s-a refăcut acoperişul şi nu mai plouă în interior, iar asta a salvat clădirea. Nu mai ştiu care a fost mersul anchetei, pentru că Institutul nu a fost parte în dosar”, a declarat Marin Ion, directorul Institutului de Cercetare de la Valea Călugărească.

Construit în anul 1901 pe o fostă moşie Cantacuzină de către familia inginerului de Căi Ferate Barbu Matac, conacul Matac a fost preluat de stat în anii 50 şi a făcut parte din staţiunea de cercetare pentru viticultură.

Conform HG 66/2018 privind reorganizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, finanţarea activităţii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu – Şişeşti”, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În HG 66/2018, conacul Matac este se află în lista bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească.

În prezent intenţia Institului este de a reintroduce într-un circuit turistic celebrul conac, însă problemele sunt acum altele. O parte din moşia unde se află conacul Matac a fost retrocedată moştenitorilor.

”Este un blocaj de moment. Moştenitorii au luat aproximativ 5 hectare din terenul din faţa conacului, inclusiv aleea şi crama. Se poate face un drum prin spatele conacului, dar nu mai are aceeaşi valoare. Suntem în negocieri cu moştenitorii. Suntem dispuşi la un parteneriat. Pas cu pas o să vedeţi că vom rezolva”, a precizat directorul Institutului de Cercetare pentru Viticultură de la Valea Călugărească.

Clădirea conacului are un potenţial uriaş turistic. Are trei locuri unde se pot organiza degustări de vin, spune directorul Ion Marin, pe tereasă, în subsol şi în cramă. Clădirea are patru camere care pot fi amenajate pentru a găzdui peste noapte turişti intersaţi şi o curte de 0,4 hectare, cât a mai rămas după retrocedarea moşiei.

”După estimările noastre este nevoie de un milion de euro pentru renovarea conacului”, a precizat directorul Institutului.

Acesta a precizat că în prezent conacul nu se mai poate vizita la liber. Are pază, iar cei care doresc să facă fotografii trebuie să-şi anunţe intenţia la institut.

Deşi Valea Călugărească este una dintre cele mai cunoscute zone pentru culturile de vie nu există în prezent nicio cramă unde se pot face degustări de vin într-un cadru organizat, turistic.

Vă recomandăm şi:

Povestea Irinei Bossy Ghica, stră-strănepoata Nababului. Fosta jurnalistă încearcă să readucă la viaţă domeniile familiilor de boieri români

Milionarii români, tot mai tentaţi să cumpere castele şi palate din zonele istorice ale ţării. Cu cât se vinde conacul poetului Octavian Goga