FOTO Justin Capră, inventatorul vizionar. „Timpul invenţiilor mele nu a venit, dar va veni“
0La 25 de ani, Justin Capră a inventat rucsacul zburător, o idee preluată de NASA pentru deplasările intercapsulare ale cosmonauţilor. Vizionar, a anticipat maşina eco, prin numeroasele prototipuri de maşini concepute cu un consum redus. Mai mult decât orice însă, Justin Capră, „român, de meserie“ a încercat să dărâme bariere şi mentalităţi
Dacă s-ar fi născut în altă ţară şi pe alt continent, altundeva decât în Prahova, la Măgureni, Justin Capră ar fi fost unul dintre inginerii şi fizicienii preţioşi ai unui laborator sofisticat în care se pun la cale cele mai noi invenţii ale lumii moderne.
După 80 de ani de viaţă, pe care i-a împlinit anul acesta, Justin Capră nu este însă de acord cu acest scenariu. „De meserie, eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunţa niciodată, chiar dacă cei din jur te privesc ca pe un tataie ţicnit“, spune, de câte ori are ocazia, Justin Capră. Ar fi putut să lucreze în Germania sau Italia, dar a refuzat.
Unul dintre cei mai prolifici inventatori ai României, inginer, profesor, fizician şi filosof, Justin Capră fascinează prin genialitatea invenţiilor, dar şi prin mesajele pe care le transmite ascultărilor, de câte ori are ocazia.
Despre maşinile zilelor noastre, de exemplu, spune că sunt inutile fie doar pentru faptul că sunt concepute cu o greutate de minimum o tonă pentru a transporta un om de 70-80 de kilograme. „Îmi dau seama că automobilele mele nu se pot realiza acum. Ce s-ar întâmpla dacă maşinile ar merge cu 0,5 litri de combustibil la suta de kilometri? S-ar închide fabrici, oamenii ar deveni şomeri şi ar ajunge pe stradă. Timpul invenţiilor mele nu este acum. Dar va veni...“, este crezul lui Justin Capră.
Mare parte a efortului creator s-a îndreptat către rezolvarea acestei probleme, deplasarea cu un vehicul care să consume puţin. În 1949-1950, a construit un dispozitiv cu motor, care pornea la o simplă comandă verbală. „Ajungea să-i spun «Porneşte!» şi motorul, huruind, se punea în mişcare“. În 1955 construieşte automobilul Virgilius cu două roţi, prima invenţie omologată ca atare. Echipat cu un motor de avion, avea 105 CP, atingea 300 km/oră şi cântărea 250 kg.
Apoi, în 1973 creează prima Soleta, cea mai mică maşină din lume, urmată de o serie de prototipuri, diferite între ele prin greutate, viteză maximă şi consum de benzină la suta de kilometri. Construieşte mai multe prototipuri de maşini şi motorete alimentate de acumulatori, preocupându-se, în special, de creşterea randamentului şi scăderea greutăţii.
Între 2007-2008 realizează împreună cu un grup de prieteni, Marian Velcea şi Alex Munteanu, lansează Oblio 3C, la a XI-a ediţie a Târgului Inventika din Bucureşti, şi Troty, primul „vehicul la purtător“. Este un triciclu pliabil echipat cu motor electric integrat în butucul roţii de direcţie (motor-roată), un răspuns imaginat de autori la problemele traficului urban.
Din păcate, prototipurile, multe gândite şi meşterite la Filipeştii de Pădure, acolo unde s-a retras pentru linişte, într-o căsuţă cu verandă, nu au fost produse niciodată în serie.
Rucsacul – zburător, „furat“ de americani
Justin Capră a realizat prima versiune pentru „rucsacul-zburător“ – aparat portabil pentru zbor individual între 1955-1956. A căutat sprijin pentru realizare la Ambasada Americii, dar pentru faptul că a îndrăznit să intre şi să se adreseze unei ambasade, a fost arestat şi anchetat sub pretextul că ar fi vrut să fugă din ţară. A fost pus în libertate cu interdicţia de a mai profesa, iar pentru a se întreţine, a fost nevoit să spele maşini şi să măture.
La numai 25 de ani, în 1958, realizează prototipul rucsacului-zburător. Nu şi-a brevetat niciodată invenţia pentru că „nu are simţul proprietăţii“.
Ideea rucsacului zburător a fost folosită de americani
„Nu este meritul meu, ci al lui Dumnezeu. Eu nu sunt inventator, Dumnezeu este. Rucsacul-zburător a fost invenţia cea mai în vogă, pentru că era spectaculos. Zburai fără avion. Dar eu n-am inventat, eu n-am făcut decât să propulsez un om în spaţiu folosind nişte elemente deja cunoscute. Rareori am avut câte o idee personală pe care am brevetat-o, cum ar fi efectul pelicular. Nici asta nu-mi aparţine 100%, pentru că m-am influenţat de experienţele lui Magnuss şi Bernoulli“, a spus, recent, despre rucsacul – zburător, Justin Capră, într-un interviu pentru „Adevărul“.
Invenţia a fost „furată“ şi brevetată de americani după trei ani şi jumătate. Abia în 2002, americanii au recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut românului Justin Capră. Rucsacul-zburător a fost folosit de cosmonauţi la deplasările intercapsulare.
A construit şi un elicopter pentru juniori, de numai 30 de kilograme, un aparat de zbor individual, cu azot lichid, a colaborat cu somităţi ştiinţifice precum Henri Coandă (antigravitaţie), Karlo Johann Wilde (antigravitaţie), Ion Purică (fizică fundamentală) şi Eugen Macovschi (problematica viului).
Din banii primiţi pentru recunoaşterea meritelor, a deschis o fundaţie, dedicată copiilor supradotaţi, o mână de „nebuni“ care îşi pierd vremea prin şcoală, deşi la 10-11 ani sunt experţi în fizică cuantică.
Modest şi mereu nemulţumit de ceea ce a realizat, cu remuşcări pentru timpul pierdut în timp ce doarme, Justin Capră are doar satisfacţia că „nu a stat degeaba“. „Am o oarecare mulţumire nu pentru că aş fi rezolvat ceva, ci pentru că nu am stat degeaba. Numai istoria va stabili dacă este important ce am făcut eu“.
Pe aceeaşi temă