Diferenţa dintre insolaţie şi toxiinfecţie alimentară. Măsurile de prim-ajutor în cazul în care am stat prea mult la soare

Expunerea îndelungată la soare, chiar dacă afară nu sunt temperaturi caniculare, fără echipament de protecţie împotriva razelor ultraviolete, poate provoca în câteva zeci de minute insolaţia, o urgenţă medicală pentru care este nevoie imediată de ajutor de specialitate.

Cum recunoaştem insolaţia

Medicii susţin că această stare patologică provocată de expunerea îndelungată la soare are până la un punct simptome aproape identice cu cele ale unei toxiinfecţii alimentare.

Conform medicului Daniel Nicolae, şeful Serviciului Judeţean de Ambulanţă Prahova, insolaţia provoacă cefalee (dureri de cap), dureri musculare însoţite uneori de crampe, vertij (ameţeli), stare de leşin, de neputinţă fizică, tahicardie (bătăi alerte ale inimii), hipertensiune, temperatură ridicată şi vărsături.

La insolaţie, acest din urmă simptom nu este însoţit de senzaţia de greaţă, aşa cum se întâmplă în cazul toxiinfecţiei alimentare. Persoana afectată de razele UV vomită în jet, brusc, fără un ”avertisment”, adică acea senzaţie de rău pe care o are o persoană care a mâncat un aliment alterat.

Este bine de ştiut că simptomele în caz de insolaţie apar treptat şi debutează cu acea stare ”de leşin”, de epuizare fizică şi cu uşoare ameţeli. Este primul semn că trebuie să vă retrageţi imediat într-un loc răcoros sau măcar la umbră şi să aveţi o perioadă măcar de câteva ore de repaus. Trebuie să staţi întins în pat şi cu picioarele ridicate. Se consumă lichide reci, dar fără sucuri acidulate, cafea şi alcool, de preferat ceaiuri sau apă plată.

Evitaţi să folosiţi gheaţa din abundenţă pentru a scădea temperatura corpului

Puteţi pune comprese reci pe frunte, la axilă sau pe abdomen pentru a ajuta corpul să revină la temperatura constantă. Unii medici nu recomandă ca aceste comprese să fie excesiv de reci, pungi cu gheaţă de exemplu, pentru că şocul ar putea fi mult prea mare pentru organism. Este suficient să folosiţi comprese umede, mai reci decât temperatura corpului pe care să le schimbaţi frecvent. Introducerea persoanei afectate într-o cadă plină cu apă şi cuburi de gheaţă poate fi chiar riscantă.

Dacă nu se iau măsuri de îndată ce apar primele simptome, după expunerea îndelungată la soare, atunci manifestările specifice insolaţiei se pot agrava până la decesul persoanei. Dr. Daniel Nicolae avertizează că insolaţia este o urgenţă medicală, iar prezenţa unui specialist care să acorde primul ajutor şi tratament medicamentos este absolut necesară.

Aşadar, de la starea de epuizare, starea persoanei care nu se retrage la umbră după ce a stat timp îndelungat sub razele soarelui, se poate degrada şi se poate ajunge până la pierderea conştienţei şi chiar stop cardiorespirator.

Până la venirea echipajului de prim ajutor, persoana afectată de insolaţie trebuie mutată imediat într-un mediu cât mai răcoros, întinsă pe o suprafaţă plană, înlăturarea obiectelor vestimentare (dacă este cazul) astfel încât întreg corpul să poată intra în contact cu aerul răcoros şi aplicare de comprese reci.

Medicul Daniel Nicolae avertizeză că insolaţia poate fi însoţită şi de arsuri de tegumente, arsura de gradul I, cu pielea înroşită şi dureroasă şi arsura de gradul al II-lea, atunci când pe suprafaţa pielii afectate apar vezicule, acele băşici pline cu lichid. Pentru aceste leziuni ale pielii este nevoie de tratament adecvat prescris de medic şi este bine de evitat folosirea leacurilor ”băbeşti” pentru că există riscul de infectare.