De ce se spune despre Dealu Mare că este „Bordeaux-ul“ României. Viţa-de-vie are 14 zile de soare în plus şi calităţi fără egal
0Cu o istorie şi o tradiţie viticolă bogată, care îşi întinde originile până în vremea dacilor, Podgoria Dealul Mare întruneşte aceleaşi condiţii geografice şi climaterice ca regiunile Bordeaux sau Toscana. Licorile aurii şi rubinii produse în „Patria vinurilor“ ajungeau la dineurile de la Casa Capşa în perioada interbelică
Răsfăţată de soare, Podgoria Dealu Mare se întinde pe o suprafaţă compactă, de 70 de kilometri şi aproape 14.500 de hectare, în zona deluroasă a Carpaţilor Meridionali, între cursurile de apă ale Teleajenului şi Buzăului.
Podgoria Dealu Mare grupează 83 de localităţi răspândite pe teritoriile administrative ale judeţelor Prahova şi Buzău şi opt denumiri, branduri, zonale: Boldeşti, Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Merei, Zoreşti şi Breaza.
Condiţiile geografice şi climaterice sunt perfecte pentru culturile soiurilor destinate vinurilor roşii, dar şi a celor albe. Dealu Mare este poziţionată la 45 grade latitudine nordică, în condiţii similare ca în regiunile Bordeaux sau Toscana. Astfel, microclimatul mediteranean, care face posibilă inclusiv creşterea smochinului şi a migdalului, oferă viţei de vie condiţii de dezvoltare speciale.
Strugurii se bucură de soare, în medie, cu 14 zile în plus pe an faţă de alte zone ale ţării. Boabele au la dispoziţie mai mult timp pentru acumulări calitative şi se culeg doar toamna târziu, când pământul gras, lutos şi nisipos, şi generozitatea soarelui i-au umplut de o dulceaţă şi o aromă unice.
Centrele viticole renumite au prins rădăcini în solul fertil, din care ies vinuri roşii, cu o aromă imposibil de confundat: Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot, Burgund mare, Zweigelt. Gama de vinuri albe este şi ea bine reprezentantă. La Dealu Mare se produce Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Fetească regală, Chardonnay, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Aligote. În funcţie de tehnologia aplicată, din strugurii negri se pot obţine şi vinuri roze, cum este Busuioaca de Bohotin.
Vinurile de la Dealu Mare, pe masa bogaţilor care frecventau Capşa
Din zona Dealu Mare bea vin şi protipendada bucureşteană care frecventa Casa Capşa în perioada interbelică. Cel mai important furnizor de vinuri al renumitului restaurant era Nicolae Basilescu, avocat şi profesor la Facultatea de Drept, proprietar a peste 100 de hectare în Urlaţi şi Pietroasele.
Din păcate, schimbarea regimului a dus la colectivizarea viilor, iar comuniştii au încălcat regulile de aur ale vinului, de pe urma cărora a avut de suferit şi Podgoria Dealu Mare. Cantitatea şi nu calitatea vinului era principala indicaţie preţioasă de la centru.
Peste 40 de ani, struguri de diferite soiuri au fost amestecate la grămadă, în aceeaşi cuvă, iar „inima“ distinctă a sortimentelor s-a amestecat până la dispariţie în recordurile de producţie. Chiar şi aşa, vinificatori pasionaţi nu au lăsat să dispară tradiţia, iar sortimentele selecţionate produse la Dealu Mare ajungeau pe mesele favorizaţilor vremii sau la concursuri internaţionale de profil.
Revenirea la tradiţie şi istorie
În cei peste 20 de ani scurşi după Revoluţie, investitorii care au băgat milioane de euro în viile din Dealu Mare au avut de luptat, în primul rând, pentru recâştigarea imaginii vinului românesc în lume. Dar pariul a fost câştigat, pas cu pas, iar întoarcerea la origini, la soiurile pure şi sortimentele consacrate de vinuri, au consolidat renumele de „Patria Vinurilor“ pentru Dealu Mare. Numeroase medalii mondiale de aur încununează anual „aurul lichid“ produs în podgoriile prahovene.
Davino, Cramele Basilescu, LacertA Winery, Serve, Vinarte, Cramele Halewood, Cramele Rotenberg, Domeniile Săhăteni, Oenoterra, Domeniile Dealu Mare Urlaţi sunt investitorii care au mizat pe viile din podgoria Dealu Mare. În paralel, micii proprietari, cei care nu au vrut să vândă sau nu putut ţine pasul cu noile tehnologii din afacerile cu vin, se luptă cu subzistenţa şi vânzarea vinului pe marginea drumului naţional Ploieşti – Buzău.
Pentru a pune în valoare regiunea, autorităţile au demarat proiectul „Drumul Vinului“, o incursiune printre podgorii faimoase ale judeţului, de-a lungul căruia lui regăseşti şi conace, curţi domneşti şi mănăstiri. „Drumul Vinului“ trece prin localităţile Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântănele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni. În circuitul turistic viti-vinicol sunt incluse şi două crame, de la Urlaţi şi Azuga, unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante de excepţie, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.
Piaţa vinurilor din România este evaluată la 450 de milioane de euro, preferinţele consumatorilor români îndreptându-se în proporţie de peste 70% spre vinurile albe, dulci spre demidulci.