Cum ar putea testa România mii de suspecţi COVID-19 într-o singură zi doar schimbând un soft. Autorităţile se împiedică în „dosarul cu şină“ şi protocol

În România stau nefolosite 23 de aparate Real Time PCR, de tipul celor folosite pentru analizarea mostrelor remise de suspecţii de COVID-19. Echipamentul medical se află în dotarea direcţiilor veterinare şi este blocat de birocraţie.

România are o infrastructură care ar permite să testeze zilnic cel puţin alţi 2.000 de pacienţi suspecţi de COVID-19 dacă ar folosi echipamentele medicale Real Time PCR afate la direcţiile sanitar-veterinare (DSV) din ţară.

23 de judeţe deţin astfel de laboratoare cu ajutorul cărora se realizează, în mod obişnuit, teste rapide pentru Pesta Porcină Africană şi gripa aviară. O modificare minoră de programare şi cumpărarea de kituri pentru COVID-19 ar putea converti uşor aceste aparate, care ar constitui un sprijin enorm pentru medicii români implicaţi în lupta cu pandemia de coronavirus. 
 

Deşi „comoara“ a fost identificată şi mai mulţi oficiali au făcut demersuri încă de acum două săptămâni pentru exploatarea ei, totul durează. Se invocă motive din zona „dosarului cu şină“. Se aşteaptă acreditări, protocoale, avize, iar laboranţii DSV abia acum urmeză să fie instruiţi pentru a prelucra probele pentru depistarea noului coronavirus.
 

Un singur echipament Real Time PCR poate realiza între 80 şi 120 de teste în şase ore şi poate avea un grad de precizie foarte ridicat. Procedura este total diferită în comparaţie cu analizele pentru depistarea bolilor infectocontafgioase la animale.
 

„Aici este vorba despre biologie moleculară. Nu ne putem juca. Este nevoie de metodă validată, acreditată pentru fiecare laborator în parte, în funcţie de aparatura pe care o are fiecare. Altfel pot apărea erori, iar asta ar fi şi mai grav“, a explicat George Stratulat, directorul DSV Prahova.
 

Abia de săptămâna viitoare medici de medicină umană şi laboranţi vor intra într-un program rapid de training la Institutul „Matei Balş“ şi la Institutul „Cantacuzino“ din Bucureşti. 
 

„Intenţia este să ne mişcăm cât mai repede. Am discutat cu colegii de la Matei Balş şi de la Cantacuzino să-i primească într-un training accelerat pe colegii de la Spitalul Judeţean Prahova, de la laborator, şi pe cei de la direcţia de sănătate publică şi am acceptul dumnealor. Şi alte judeţe sunt în aceeaşi situaţie“, a declarat medicul Bogdan Nica, directorul DSP Prahova.
 

Următorul pas pentru ca echipamentele Real Time PCR ale direcţiilor sanitar veterinare să fie folosite pentru testarea pacienţilor suspecţi de COVID-19 este importul de kituri speciale pentru testarea coronavirusului. Este o mare cerere pe piaţă, iar firmele producătoare răspund greu comenzilor venite din întreaga lume. 
 

În Prahova, autorităţile locale susţin că într-o săptămână aceste teste rapide vor putea fi făcute la Ploieşti, fără să se mai apeleze la laboratoarele din capitală. Şi alte judeţe din ţară, printre care se află Brăila şi Bistriţa-Năsăud, potrivit unor surse, au început demersurile pentru a se folosi de echipamentele medicale ale DSV pentru detectarea rapidă a cazurilor de COVID-19.
 

Cel puţin în Prahova, ceea ce ţinea de autorităţile locale a fost pus la punct, susţine prefectul judeţului, Cristian Ionescu. A fost nevoie totuşi de un protocol între instituţii, de discuţii şi amendamente, de semnături din partea fiecărei părţi implicate, aşa că demersul prin care echipamentul DSV va prelucra probe pentru depistarea COVID-19 a durat zile bune. Este vorba doar despre documente. Până ce la Ploieşti se vor face testele rapide, va mai dura. Nimeni nu poate aprecia exact cât. 
 

„Săptămâna trecută am facilitat legătura între DSP, DSV şi spitalul judeţean. Fiecare este parte semnatară a unui protocol de colaborare. DSV pune la dispoziţie aparatul, spitalul împreună cu DSP-ul care avizează foloseşte acest aparat. Noi sperăm că, de săptămâna viitoare, să putem folosi acest PCR“, a declarat prefectul judeţului Prahova.
 

Un echipament Real Time PCR nu înseamnă doar un simplu aparat care poate fi mutat dintr-o clădire într-alta la nevoie. Potrivit specialiştilor, un astfel de echipament conţine undeva la 18 componente, foarte sensibile, inclusiv un congelator care păstrează probele la temperaturi foarte scăzute de -80 de grade Celsius, motiv pentru care analizele pentru depistarea COVID-19 se vor face în laboratoarele DSV. Urmează aşadar şi o recompartimentare a laboratoarelor astfel încât activitatea de bază a direcţiilor sanitar-veterinare să nu fie afectată.

Şi la Tulcea au început demersurile pentru testarea rapidă a suspecţilor pe echipamentele DSV.

„Se lucrează la un filtru separat pentru specialiştii care vor efectua testele COVID-19 în laborator. Tot procesul de tastare va urma o procedură de biosecuritate. Vineri vor fi finalizate aceste lucrări iar din discuţiile pe care le-am avut cu specialiştii sperăm ca la începutul săptămânii viitore să înceapă primele testări COVID-19. Nu ne dorim să fie cazul să efectuăm aceste testări, nimeni nu-şi doreşte acest lucru. Dar ideea este că dacă vom avea persoane suspecte de COVID-19, acestea vor putea fi testate aici, la Tulceea”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu. 

În prezent, în România sunt doar nouă centre de testare. Unul dintre aceste laboratoare funcţionează la Institutul ”Cantacuzino” din Bucureşti. Aici se fac zilnic în jur de 300 de teste din cele 1.000 câte se pot realiza zilnic în România. Potrivit unor surse, din această săptămână Institutul de Diagnositic şi Cercetare Animală (IDSA) Bucureşti a început să facă teste pentru depsitarea COVID-19 pe echipament Real Time PCR folosit până acum pentru depistarea bolilor contagioase la animale.