Carantina de la Gornet, anulată definitiv de Justiţie. Judecătorii au stabilit că ordinul DSU a fost ilegal
0Între timp, carantina oricum a expirat, aşa că efectele hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt mai curând de ordin moral. De altfel, sătenii se judecă în continuare cu statul pentru partea de daune morale şi materiale, pretenţiile acestora fiind de 2 milioane de euro.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi recursul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti de anulare a ordinului şefului DSU privind intrarea în carantină a localităţii Gornet din judeţul Prahova.
"Respinge excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului formulat de pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, invocate de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Respinge recursul declarat de pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă împotriva sentinţei civile nr. 694 din 4 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Ia act de renunţarea la judecata recursului formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Obligă recurentul-pârât Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă la plata sumei de 1.000 lei, cu aplicarea art. 451 alin. 2 Cod Procedură Civilă, reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta - reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Definitivă", se arată în decizia instanţei.
Instanţa a luat act că Primăria din Gornet a renunţat la recursul prin care solicita despăgubiri de la DSU.
Avocatul Bogdan Dumitru, care a reprezentat autorităţile locale din Gornet în instanţă, a trimis la ICCJ o adresă prin care anunţa că renunţă la judecarea cererii de recurs formulate împotriva sentinţei pronunţate de CAB, motivând că localnicii vor formula acţiuni în pretenţii personale (colective) împotriva DSU.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, în data de 4 august, cererea autorităţilor locale din comuna prahoveană Gornet de anulare a ordinului şefului DSU privind intrarea în carantină a satului Gornet.
De asemenea, judecătorii au respins cererea autorităţilor locale ca DSU să plătească daune de 4 milioane euro. Ulterior, cele două părţi din dosar au formulat recurs împotriva deciziei CAB, avocatul care a reprezentat autorităţile din Gornet cerând, de această dată, daune morale de două milioane de euro, jumătate din suma pretinsă iniţial.
Carantina instituită în satul prahovean Gornet la data de 22 iulie s-a încheiat la termen, pe data de 5 august, înainte de judecarea recursului la Instanţa supremă.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Prahova a votat, în data de 22 iulie, instituirea carantinei zonale în comuna Gornet, după ce în decurs de două săptămâni în localitate au fost depistate 15 cazuri de COVID-19. Ulterior, şeful DSU a emis un ordin în acest sens.
Pe 29 iulie, autorităţile locale din Gornet au atacat ordinul DSU în instanţă.
Iniţial, avocatul care reprezintă comuna Gornet, Bogdan Dumitru, a declarat că autorităţile locale cer despăgubiri în valoare de 500.000 euro de la DSU cu titlul de daune morale/daune interese, în condiţiile în care peste 450 de persoane au rămas fără locuri de muncă pentru că nu au mai fost primite de către angajatori din alte localităţi, iar cetăţenii comunei nu sunt acceptaţi în magazine, farmacii şi alte locuri publice din comunele limitrofe, fiind total izolaţi şi chiar "apostrofaţi".
Avocatul a anunţat apoi că majorează la 4 milioane euro despăgubirile cerute DSU. Bogdan Dumitru le-a solicitat judecătorilor să constate nelegalitatea hotărârii prin care s-a impus carantina în comună, el spunând că DSU a invocat, la emiterea ordinului, o hotărâre a autorităţilor judeţene care nu are legătură cu instituirea stării de carantină, ci cu "măsuri pentru eliminarea răspândirii pestei porcine".
Acesta a reclamat faptul că DSP Prahova nu a efectuat niciodată o anchetă epidemiologică şi nu a existat niciun fel de colaborare între prefect şi autorităţile locale.
CITIŢI ŞI:
Gaborii ţepari prin metoda „Acoperişul“ au ieşit din nou la „atac“. În ce constă escrocheria