Autostradă care nu există, aşteptată de trei decenii, „funcţionează” doar pe internet

Compania de Autostrăzi a lansat, miercuri 25 martie, site-ul pentru autostrada A3 Ploieşti - Braşov, un proiect aşteptat de români de peste 30 de ani şi care ar putea elimina coşmarul traficului de pe DN1. Site-ul este o premieră în România, doar că este destinat unui produs care încă nu există

Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi susţin că site-ul dedicat autostrăzii Ploieşti-Braşov a fost creat tocmai pentru a oferi posibilitatea celor interesaţi să afle informaţii în timp real despre cum avansează lucrările, doar că şantierul nici măcar nu a început.

Până să vedem utilajele cum sapă prin munţi, deocamdată administratorii site-ului ne amăgesc cu imagini spectaculoase filmate din dronă cu traseul pe unde ar trebui să circulăm într-un viitor incert, dar şi cu rezumatul discuţiilor la care participă factorii implicaţi. De asemenea, pentru ca site-ul să nu pară fără conţinut, primarii localităţilor de pe Valea Prahovei au fost intervievaţi cu privire la importanţa acestui proiect care ar trebui să ne scape de coşmarul ambuteiajelor de pe DN1.

Site-ul conţine, pe lângă secţiunile privind stadiul la zi, soluţiile pe termen scurt pentru traficul pe Valea Prahovei, o galerie video cu filmări din dronă cu zona pe unde ar urma să treacă mult aşteptata autostradă.

Întrebat cum i se pare decizia CNAIR de a construi mai întâi în mediul virtual autostrada înainte ca ea să exite fizic, Vlad Oprea, edilul staţiunii Sinaia a declarat, pentru „Adevărul”, că este pentru prima dată când simte că lucrurile încep să se mişte, iar site-ul are menirea de a informa permanent ce se întâmplă cu lucrarea în cauză. În ceea ce priveşte tronsonul de drum care va traversa teritoriul staţiunii Sinaia, Vlad Oprea a precizat că deja a avut o întâlnire cu proiectantul căruia i-a explicat că nu este de acord cu varianta iniţială a traseului, în care autostrada urma să fie construită exclusiv la suprafaţă.

Autostradă prin tuneluri

„Iniţial, se mergea doar la suprafaţă cu autostrada şi prin Sinaia şi prin Buşteni şi le-am explicat că nu sunt de acord sub nicio formă cu aşa ceva. Le-am cerut să analizeze clar situaţia de a merge doar prin tunel şi le-am adus o serie de argumente în acest sens”, a declarat Vlad Oprea.

Acesta a explicat că este vorba despre două tuneluri, unul de patru kilometri, la Sinaia şi altul la fel de lung la Buşteni. „În primul rând, tunelul nu poluează mediul, în al doilea rând execuţia tunelului este mai rapidă decât construcţia unei autostrăzi clasice, pentru că în zona masivului Baiului, la Sinaia, nu există acum niciun drum forestier, tehnologic, şi ar dura foarte mult să se facă drumuri auxiliare pentru construcţia de bază, apoi la un tunel poţi lucra tot timpul anului şi nu eşti condiţionat de vreme, iar o autostradă care este în subteran se poate întreţine mult mai uşor decât o autostradă de suprafaţă construită în zonă de munte. Nu va fi nevoie de deszăpezire, de exemplu”, a precizat Vlad Oprea.

Deşi a precizat că proiectantul nu este încântat de ideea unui tunel săpat în munţi, edilul staţiunii Sinaia a spus că este pentru prima dată când se încheie un contract de proiectare cap-coadă, nu doar studii de fezabilitate, iar lucrurile par că se mişcă într-un sens bun.

La fel de interesat de proiectul autostrăzii este şi primarul din Comarnic, oraş indicat drept principalul nod care sugrumă circulaţia pe DN1. Edilul Sorin Popa a declarat că este primul interesat să urmărească site-ul autostrăzii inexistente, scopul său fiind acela de a-i determina pe reprezentanţii Ministerului Transporturilor să înceapă lucrările de la Comarnic spre Ploieşti, şi nu în sens invers. „Am punctat la întâlnirea cu reprezentanţii primăriilor de pe Valea Prahovei cu cei de la CNAIR ca autostrada să înceapă de la Comarnic, pentru că acolo este, de fapt, problema. Degeaba începem să lucrăm de la Ploieşti în sus, pentru că nu facem nicio treabă. Aducem mai multe maşini la intrare în Comarnic şi blocajul va fi şi mai mare. De-aceea eu îmi doresc să fie puse toate informaţiile pe un singur  site să putem urmări tot ce ne interesează într-un singur loc”, a declarat Sorin Popa, primarul oraşului Comarnic.

Cum arată site-ul

Potrivit CNAIR, site-ul are o structură simplă, uşor de urmărit. În secţiunea „Despre proiect - Stadiul la zi” aflaţi detalii despre calendarul activităţilor şi despre etapele importante bifate până acum. Dacă accesaţi „Despre proiect - Soluţii pe termen scurt”, puteţi regăsi informaţii despre demersurile CNAIR şi ale autorităţilor locale pentru degrevarea traficului de pe Valea Prahovei.  În „Media” sunt încărcate comunicate de presă pe subiect, fotografii, filmări din dronă cu traseul, interviuri cu proiectanţii şi cu autorităţile locale direct interesate de concretizarea A3 Ploieşti-Braşov. Toate articolele noi vor apărea şi pe home page (secţiunea „Acasă”), astfel încât noutăţile să fie vizibile prin simpla accesare a site-ului. Deocamdată, site-ul este sărac în informaţii

Licitaţia pentru proiectarea autostrăzii A3 Ploieşti-Comarnic-Braşov s-a finalizat la 10 februarie, după cum a anunţat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă. Astfel, vor fi realizate studii geotehnice şi vor fi proiectate tuneluri la Sinaia şi Buşteni. La licitaţia pentru revizuirea SF-ului şi realizarea Proiectului Tehnic pe autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov a fost depusă o singură ofertă din partea firmei Consitrans. Valoarea estimată este de 12,8 milioane de euro.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Autostrada A7, Ploieşti – Paşcani, va fi finanţată prin PNRR. Care sunt condiţiile pentru începerea lucrărilor

Autostrada-manifest construită de Mandachi, îngropată: „Chiar credeam că se vor face autostrăzi şi în Moldova”