Vlad Ţepeş, Anticristul obsedat şi de femei, şi de bărbaţi. Confuziile istorice care au creat mitul amantlâcurilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru că documentele ce ar trebui să ne edifice asupra vieţii personale a lui Vlad Ţepeş sunt puţine la număr, pe marginea personajului care a insuflat atâtea legende istorice au fost ţesute aproape tot atâtea mituri erotice, majoritatea având în spate flagrante confuzii istorice. Mai gravă este însă imaginea demonică atribuită lui Ţepeş în picturile unor lăcaşe de cult din Occident, care-l asociază pe voievodul român cu Anticristul.

Ipotezele susţinute de legendele mai vechi sau mai noi legate de viaţa amoroasă a lui Ţepeş tind să-l transforme pe temutul voievod într-un romantic excesiv, o tendinţă considerată de unii istorici drept îngrijorătoare, având în vedere fascinaţia mitului Dracula. 

Avalanşa de teorii zămislite din miticele poveşti ale iubirilor lui Vlad Ţepeş năucesc orice curios ce şi-ar dori să înţeleagă viaţa privată a domnitorului. O legendă populară în zona Braşovului îl prezintă pe Vlad Ţepeş iubind-o pătimaş o pe Katharina Siegel, fiica starostelui breslei Ţesătorilor din cetatea Braşovului, considerată, la cei 17 ani ai săi, cea mai frumoasă jună din cetate. 

Apoi o altă legendă, care circulă mai ales în zona Dâmboviţei, o înfăţişează pe prima soţie a domnitorului, o femeie din popor, care urmându-l în retragerea către Transilvania şi observând că îi îngreunează fuga, se sinucide aruncându-se de pe creasta muntelui, sau, conform altei variante a aceleiaşi legende, populară în zona Muscelului, doamna lui Ţepeş îşi găseşte sfârşitul sărind de pe zidurile Cetăţii Poienari din Argeş de teamă să nu devină prizoniera turcilor.
 

Pe de altă parte, voievodul însuşi vorbeşte, într-o scrisoare către Matei Corvin, despre o programată căsătorie care nu poate avea loc datorită presiunii turcilor. Cea mai populară enciclopedie liberă la care au acces românii şi la care oricine poate contribui ca sursă, susţine că Vlad Ţepeş a fost căsătorit de trei ori: întâi cu o anume nobilă din Transilvania - Cnaejna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi şi apoi cu Ilona Nelipic, considerată o verişoara a lui Matei Corvin. Alte surse susţin că una dintre soţiile domnitorului ar fi fost, de fapt, sora şi nu verişoara lui Corvin. 

“În lipsa unor documente concrete despre soţiile lui Vlad Vodă, s-au emis mai multe ipoteze, unele demne de luat în seamă, altele rămase doar la nivelul de divertisment pe Internet. Astfel, s-a crezut că a doua soţie a lui Draculea a fost chiar o soră a regelui maghiar Matei Corvin, cuvântul soră desemnând în documentele vremii, pe doamnele din suita apropiată regelui”, explică, pentru “Adevărul”, istoricul Vasile Lupaşc, autorul trilogiei despre Vlad Ţepeş, “Rastignit intre Cruci”.

Ilona Nelipic confundată frecvent cu Jusztina Szilagyi, văduva răposatului voievod Dracula 

Vasile Lupaşc argumentează că între Ilona Nelipic şi Jusztina Szilagyi, adevărata verişoară a lui Matei Corvin s-a creat o confuzie care a “înmulţit”  artificial numărul soţiilor domnitorului. Toate acestea, coroborate cu legendele privind iubirile sale extraconjugale i-au atribuit o imagine de romantic excesiv. 

“Singura informaţie certă pe care o avem la acest moment ne este oferită de către cercetătorii maghiari, citaţi de către istoricul român Ştefan Andreescu. Într-un document din 10 septembrie 1489 este pomenită Justina Szilagyi, văduva răposatului voievod Dracula. Căsătoria cu ruda puternicului rege Matei Corvin a avut, probabil, o importantă motivaţie politico-militară. Această înrudire ar fi trebuit să asigure lui Vlad Voievod Drăculea o eliberare mai rapidă din prizonieratul impus de către regele maghiar precum şi ajutor pentru reocuparea tronului Valahiei.”, explică istoricul. 

Iubirea pentru pentru Katharina Siegel, realitate sau marketing? 

Cât despre legendara pasiune a domnitorului pentru Katharina Siegel, săsoaica de care Vlad s-ar fi îndrăgostit nebuneşte şi care i-ar fi provocat voievodului crize de gelozie din care au izvorât multe acte de cruzime, istoricul afirmă că n-ar fi decât, cel mult, o inspirată tehnică de marketing pentru regiunea Braşovului. 
 

“În 1465, când Vlad şi Katharina s-ar fi cunoscut în Braşov, voievodul se afla în prizonierat în Ungaria, la Buda sau Vişegrad. De asemenea , este greu de crezut că marea iubire a lui Vlad ar fi fost tocmai o săsoaică din Braşov, adică o fată provenită din mediul cel mai ostil voievodului. Nici turcii nu au scornit grozăvii atât de mari şi de aberante despre cruzimea lui Drăculea aşa cum au făcut-o saşii din Braşov. 

Imaginea lui Ţepeş, asociată nejustificat cu Elisabeta Bathory, contesa criminală

O altă femeie care a marcat profund, dar artificial imaginea Voievodului creştin Vlad Drăculea este contesa maghiară Elisabeta Bathory, de numele căreia se leagă una dintre cele mai negre pagini din istoria Europei, uciderea a sute de fecioare al căror sânge era folosit de către înalta doamnă pentru îmbăiere. 

“Elisabeta Bathory nu a fost nici măcar contemporană lui Vlad Ţepeş. Vorbim de o distanţă de 100 de ani între cei doi.Legendele despre sângeroasa contesă au ajuns şi în occident şi au stat la baza unor poveşti de groază care au circulat intens până în secolul XIX, împletindu-se paradoxal şi nejustificat cu imaginea lui Dracula”, precizează istoricul Vasile Lupaşc.

FOTO Elisabeta Bathory nu a fost nici măcar contemporană lui Vlad Ţepeş, deşi, artificial, numele ei e asociat cu cel al voievodului

Tot la nivel de legendă, Vlad Ţepeş ar fi avut aventuri galante cu alte câteva domniţe: Ursulla din Schassburg (Sighişoara), Lize din Hermannstadt (Sibiu) şi o anume Erika din Bistriţa, nume care, în lipsa unor minime însemnări ale acelor vremuri, n-ar trebui să rămână decât la stadiul de fabulaţii. 

“S-au vehiculat nume ca Elisabeta Bathory, Ilona, Katherina şi nu ne îndoim că, dată fiind fascinaţia mitului Dracula, numărul soţiilor şi al amantelor lui Vlad Vodă va creşte şi va include nume din ce în ce mai comune sau din ce în ce mai fanteziste. Dacă observăm atent firea temutului domnitor, aşa cum reiese ea din documente, şi din legende, preţul pus de Domnia Sa pe loialitate şi cinste, înclinăm să credem că a fost credincios soţiei/ soţiilor sale legitime (prima, o femeie din popor , iar cea de-a doua, Jusztina Szilagyi ) şi nicidecum un <<romantic excesiv>>, aşa cum se poate susţine, uneori cu argumente, despre alţi conducători români sau europeni”, mai spune istoricul Vasile Lupaşc. 
 

Cruzimea domnitorului nu le-a ocolit pe femei 

Legendele ţesute pe marginea personajului ce stârneşte atâta magnetism chiar şi-n zilele noastre, aminteşte şi de un episod crud de pedepsire a unei femei.

“Legenda spune că mergând pe drum, Vlad Vodă a întâlnit un om care îşi muncea ogorul. Cămaşa bărbatului era ruptă iar aspectul sau neîngrijit. Voievodul a vrut să-l milostivească pe românul care, <<evident>> era văduv sau avea o soţie bolnavă care nu se putea îngriji de el. Dar omul a răspuns că are soţie şi că această este sănătoasă. Ajuns la gospodăria celor doi, voievodul a întâlnit o femeie frumoasă, sănătoasă şi mai ales… leneşă. În scurt timp, spune legenda, mâinile femeii au fost tăiate, iar trupul său atârnă în ţeapă“, relatează Vasile Lupaşc.
 

Teoria orientării homosexuale ale lui Ţepeş 

Istoricul Nicolae Iorga susţinea, în volumul “Scrisori de boieri, scrisori de domni”, că obsesia lui Vlad Ţepeş pentru trasul în ţeapă provenea tocmai dintr-o frustrare sexuală cauzată de pedepsele suferite în tinereţe. O altă lucrare, ce poartă semnătura profesorului universitar Dan Horia Mazilu - lucrare ce se bazează pe interpretarea anumitor fragmente selectate din cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin, pe pravilele Evului Mediu şi pe scrierile lui Nicolae Iorga - aduce în atenţie ipoteza potrivit căreia Vlad Ţepeş ar fi fost violat, în 1442. la Adrianopole. Iar aceste idei, coroborate cu unele mai vechi, lansate de câteva legende săseşti stau la baza teoriei orientării homosexuale a lui Ţepeş.
 

“De la întâmplările relatate în legendele şi în scrierile propagandistice ale saşilor aflaţi în conflict deschis cu voievodul de la Târgovişte, s-a născut şi o ipoteză care frizează absurdul, cum că Vlad Vodă ar fi fost homosexual. S-a încercat chiar o legătură între pedeapsa tragerii în ţeapă şi o ipotetică orientare sexuală a lui Vlad. Putem spune fără teama de a greşi că toate acestea sunt doar încercări de a duce în derizoriu sau de a <<vinde>> mai bine imaginea unui voievod. Că nu a fost aşa, ne stau mărturie copiii săi rezultaţi din cele două căsătorii precum şi o relatare a unui istoric contemporan lui Vlad, Laoonic Chalcocondil.  Istorisirea lui Chalcocondil, deşi este clară şi se referă la Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Drăculea, este interpretată de către unii istorici ca făcând referire chiar la Voievodul Vlad Ţepeş“, spune Vasile Lupaşc. 
 

Iată ce se arată în istorisirea amintită: “Iarna aceasta însă împăratul petrecând-o în palatele sale, a trimis după Vlad, feciorul lui Draculea, domnul Daciei, şi avea la sine pe fratele acestuia, mai tânăr, fiind favoritul său şi trăind şi locuind la el. Şi s-a întâmplat ca în timpul când a ajuns la domnie (sultanul) şi sta să plece asupra lui Caraman, împăratul dorind să aibă relaţii cu acest băiat, era cât pe ce însuşi să moară de mâna aceluia. Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri şi, închinând cu patimă paharul către el, îl chema în camera de culcare. Şi băiatul, fără a bănui că va păţi aşa ceva din partea împăratului, l-a văzut pe împărat repezindu-se la el pentru un lucru de aşa fel şi s-a împotrivit şi nu se da la dorinţa împăratului. Şi-l sărută împotriva voinţei lui şi băiatul, scoţând un pumnal îl loveşte în coapsă pe împărat şi aşa îndată a luat-o la fugă, pe unde a putut.”

Vlad, personajul demonic care se ospăta printre cadavre. Cum a fost asociată imaginea voievodului român cu Anticristul

Hipnotismul  creat de mitului voievodului care-i totura pe duşmani a creat legende terifiante dar şi scrieri despre fapte aflate dincolo de limita realităţii. O serie de poveşti de groază s-au răspândit în mediul german din Transilvania cu ajutorul noii invenţii a lui Gutenberg, tiparul.

“Vlad Vodă este considerat a fi prima victimă a presei. S-a scris despre el că se ospăta printre cadavre, că a inventat şi perfecţionat zeci de metode de tortură, că era trimisul lui Satan pe pământ. Cu ajutorul tiparului nou inventat, cuvântul scris circula mult mai repede în toate comunităţile, iar setea de grotesc a germanilor – mari creatori de manuale de tortură şi poveşti de groază – a asimilat foarte repede invenţiile absurde despre Vlad Vodă. În rândurile saşilor, imaginea lui Vlad a devenit similară cu cea a anticristului şi chiar apare pictat în biserici ca… judecător al lui Iisus”, explică istoricul Vasile Lupaşc.

Sângeroasele grozăvii inventate despre Vlad Ţepeş şi răspândite rapid în mediul german au explicaţii pe cât de simple, pe atât de cinice.

“Saşii din Transilvania, cărora Vlad le atacase oraşele şi pustiise unele sate, ca represalii pentru ostilitatea lor făţişă, aveau o predilecţie bolnavă pentru grotesc şi violenţă. Ei sunt cei care tipăresc manuale de tortură şi mii de poveşti de groază demne de Hollywood. În evul mediu german s-au tipărit mai multe lucrări demonice decât lucrări închinate vieţilor sfinţilor. Datorită acestei realităţi, tiparul ajunse să fie considerat de către unele voci, o unealtă dăunătoare stricătoare de suflete”, spune istoricul.

FOTO: Vlad Vodă apare tot ca o personificare a răului absolut şi pe altarul bisericii Maria am Gestande din Viena. Aici Vlad este necredinciosul care încearcă să strice sufletele celor loiali strânşi lângă Crucea pe care este răstignit Iisus.

Vlad Ţepeş, prezentat drept exterminator al creştinilor

Erorile propagate în unele dintre scrierile secolelor XV-XVII, precum şi campanile de denigrare a voievodului român au contribuit la crearea unei imagini a domnitorului departe de realitate.Istoricul Lupaşc arată cât de “exacte” erau aceste “documente” şi de ce nu trebuie ele considerate surse istorice.

“Suntem tentaţi să considerăm scrierile vechi drept surse credibile. Că nu este mereu cazul, o dovedesc şi două exemple care îl au ca protagonist pe Vlad Voievod Drăculea. Astfel, conform lui Leonardus Heftt, notarul din Regensburg, voievodul este… turc şi un mare exterminator al creştinilor. O altă sursă la fel de <<serioasă>> este şi scrierea lui Wolfgang Butner (1576) din care aflăm că Vlad Vodă a domnit în1398 şi a fost , bineînţeles… tătar!”, argumentează, cu privire la erorile amintite, istoricul Vasile Lupaşc.

Însuşi Matei Corvin, Regele Ungariei, un politician deosebit de abil ar fi pus umărul la propagarea imaginii demonice a voievodului de la Târgovişte.

“Cruzimea şi presupusa trădare a lui Vlad – după ce distrusese mare parte din armata sultanului – îi foloseau regelui maghiar pentru a justifica propria trădare a Cruciadei la care se angajase în faţă occidentului şi a Papei. Iar banii pentru o astfel de cruciadă, ajungeau, conform tradiţiei, nu la voievozii din prima linie a frontului anti-otoman, ci la regii apostolici ai Ungariei. La 1462, neimplicarea lui Matei în lupta contra lui Mahomed Cuceritorul, precum şi cheltuirea banilor trebuiau explicate. Astfel, începe o campanie bine gândită şi finanţată de ponegrire a voievodului român iar următorul pas a fost unul chiar mai şocant decât cele precedente”, precizează istoricul.

Vlad, personificarea răului absolut în biserici din Europa

Cât de amplă a fost această campanie de defăimare a lui Vlad Ţepeş se vede şi în mărturiile ce stau pe zidurile unor lăcaşe de cult din afara ţării.â

 FOTO In Mănăstirea Franciscanilor din Viena, Vlad  Ţepeş apare pictat în rolul lui Pilat din Pont judecându-l pe Iisus Hristos.

“Astfel, în Mănăstirea Franciscanilor din Viena, Vlad apare pictat în rolul lui Pilat din Pont judecându-l pe Iisus Hristos. Vlad Vodă apare tot ca o personificare a răului absolut şi pe altarul bisericii Maria am Gestande din Viena. Aici Vlad este necredinciosul care încearcă să strice sufletele celor loiali strânşi lângă Crucea pe care este răstignit Iisus. Paradoxal, Vlad apare şi în pielea proconsulului român Aegeas, la martiriul Sfântului Andrei, adică a acelui sfânt care a adus pe teritoriul României învăţătura creştină”, spune istoricul.

 FOTO Vlad Tepeş la Martiriul Sfantului Andrei

Iar exemplele de acest fel pot continua. “Dacă vrem cu adevărat să trecem dincolo de un can-can istoric, dacă dorim să separăm binele de rău, izvoarele istorice autentice ne vor dezvălui foarte clar cine a salvat, cu sabia, Europa de invazia otomană la 1462 şi cine s-a ascuns în spatele victoriei lui Vlad Drăculea pentru atingerea unor scopuri meschine”, precizează Vasile Lupaşc.

Iar pentru o înţelegere mai profundă a realităţilor în care acest “anticrist” a fost nevoit să îşi apere poporul ar trebui  menţionată şi scrisoarea Papei Pius al II-lea, care propunea sultanului Mahomed Cuceritorul nici mai mult nici mai puţin decât… trecerea la catolicism şi o acţiune militară  comună împotriva ortodocşilor schismatici.

Despre istoricul Vasile Lupaşc

Licentiat în istorie, Vasile Lupasc este autorul unei serii de lucrări, cele mai multe despre Vlad Ţepeş: Trilogia “Răstignit Între Cruci”, cărţile audio “Prin iadul tătarilor”, “Furia Zimbrului”, “Starjer la porţile Raiului”, realizate în colaborare  cu actorii Mircea Albulescu şi Marcel Iureş, dar şi al unor cărţi illustrate pentru copii – “Vlad Voievod Draculea” şi “Burebista”. 

Drepturile de ecranizare ale variantei în limba engleză a romanului “Răstignit Între Cruci” au fost cumpărate în 2014 de către o casă de producţie din Holywood. 

Iată un fragment  din primul volum al acestei cărţi, fragment inspirat dintr-o legendă referitoarea la moartea primei soţii a voievodului: “Mălina îşi simţea capul vâjâind. Nu mai putea rezista acestui urcuş nebunesc. Picioarele îi amorţiseră şi nu le mai simţea. Brusc, prinse a fugi înapoi către turci cu săgeata chitită în arc. Până să prindă de veste, Vlad o văzu cum săgetează încă un turc. Apoi se opri şi chipul ei de înger se lumină de un zâmbet în care se strânsese toată dragostea pământului (…) Apoi se aruncă în gol.”

   

În decembrie 2014, istoricul Vasile Lupasc a călătorit la Roma pentru a aduce în ţară o copie a manuscrisului lucrării “De Bello Gothorum”, scrisă de către nunţiul papal Nicollo De Modrussa. Lucrarea, în curs de traducere, cuprinde, pe lângă informaţii de prima mâna despre Vlad Ţepeş, şi o foarte interesantă teorie despre evoluţia dacilor şi relaţia lor cu popoarele germanice. 

În luna iunie a acestui an  va fi lansa filmul documentar  “Istorii despre Vlad Voievod Draculea, după  un scenario inspirit din cărţile istoricului Vasile Lupaşc, cu Ion Haiduc, Aureliu Surulescu şi Yoshio IIzuka în rolurile principale. Pe plan sportiv deţine 9 titluri de campion mondial la karate.