Unul dintre cei mai apreciaţi intelectuali români, răpus de COVID-19. A fost discipolul lui Noica
0Radu Gabriel Pârvu, unul dintre cei mai valoroşi erudiţi români şi discipol al lui Constantin Noica, s-a stins din viaţă luni 3 mai, după ce a fost infectat cu o formă agresivă de SARS-CoV-2.
Profesor universitar de Comunicare şi Filozofie şi fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Administrative şi ale Comunicării la Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, Radu Gabriel Pârvu era internat de aproape o lună la Spitalul Valea Iaşului din Argeş.
Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti, profesorul Radu Pârvu şi-a desăvârşit formarea profesională la Universitatea „Friedrich Wilhelm” din Bonn, la Universitatea „Ruhr” din Bochum, la Institutul pentru Ştiinţe ale Educaţiei de pe lângă Universitatea din Viena şi la Facultatea Tehnică „Otto von Guericke” din Magdeburg. A fost responsabil pentru ediţia ”Opere complete” ale lui Kafka la Editura Rao din Bucureşti, membru al Societăţii Germaniştilor din România, al Societăţii Internaţionale Schelling din Leonberg, laureat al Premiului national acordat de Allianz Kulturstiftung din Munchen pentru cel mai bun proiect de traducere din germană în română.
„Puţini ştiu că Radu Gabriel Pârvu a fost cel mai de seamă germanist din istoria României şi că trăia la Piteşti. A tradus opere fundamentale din Kant, Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, Liszt, Nietzsche, Scheller, Kafka, Jung, Ruppert etc. A fost traducător, scriitor, scenarist, profesor universitar de Comunicare şi Filozofie”, spune scriitorul Jean Dumitraşcu.
Radu Gabriel Pârvu lasă eternităţii, printre altele, cărţi despre Dilthey, Noica şi Cioran şi zeci de traduceri din opere fundamentale din Kant, Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, Liszt, Nietzsche, Scheler, Kafka, Jung, Ruppert etc.
A lucrat şapte ani la traducerea capodoperei lui Schopenhauer
În 2012, după o muncă de şapte ani, Radu Gabriel Pârvu a lansat - la editura Humanitas - traducerea capodoperei lui Arthur Schopenhauer ”Lumea ca voinţă şi reprezentare” (1250 pagini), la o distanţă de aproape două sute de ani de la apariţia ei în limba germană. Scriitorul şi filosoful Horia Roman Patapievici descria evenimentul editorial ca fiind ”o enormă sărbătoare pentru cultura română, o restanţă pe care în fine o împlineşte”, în timp ce filosoful Cătălin Cioabă, redactorul lucrării, remarca faptul că ”nu noi am aşteptat peste 200 de ani de această traducere, ci ea şi-a aşteptat acest traducător”.
În întreaga activitate scriitoricească, dar şi dincolo de ea, profesorul Radu Gabriel Pârvu s-a raportat cu nemărginită preţuire la cel care i-a fost maestru formator: filosoful Constantin Noica, ”părintele” Şcolii filosofice de la Păltiniş. Relaţia maestru-discipol este descrisă magistral în documentarul artistic: ”Noica: ce ştie? ce vrea? ce-i trebuie?” (2011), al cărui scenariu este semnat de Radu Gabriel Pârvu, în regia lui Şerban Marinescu. În acelaşi spirit al libertăţii de expresie şi de gândire, profesorul Radu Gabriel Pârvu a format zeci de generaţii de studenţi ai Universităţii Constantin Brâncoveanu, deschizându-le calea spre cunoaşterea şi înţelegerea profundă a lumii.
„Anul 2020 a fost pentru profesorul Radu Gabriel Pârvu anul debutului în proză. ”De ce urma să coboare din trăsură Frosica?” este o interogaţie ludică şi o reală aventură intelectuală, în care, după cum autorul însuşi mărturiseşte, ”stau de-a valma bunii şi răii, viii şi morţii”, iar ”istoria se învârteşte în loc şi generaţiile o iau la vale”. Premonitoriu, autorul declară că ”îl aşteaptă pe (vizitiul) Caron să-şi astâmpere foamea”. Din nefericire pentru noi toţi, Caron a venit mult prea devreme...”, spun reprezentanţii Universităţii Constantin Brâncoveanu din Piteşti.
Vă mai recomandăm şi:
110 ani de la naşterea lui Constantin Noica. Ce spunea filosoful despre foloasele vacanţei