Ultimele zile ale lui Tudor Vladimirescu la Conacul Goleştilor. Cum a fost trădat şi ucis liderul Revoluţiei de la 1821
0Singura construcţie laică medievală fortificată din ţară, Conacul Goleştilor, aflat la 10 kilometri de Piteşti, este locul unde Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, şi-a trăit ultimele zile de libertate, înainte de a fi prins şi ucis de eterişti.
Tudor Vladimirescu a stat la Conacul Goleştilor în perioada 18-21 mai 1821, locuind într-un foişor. „În acest foişor, Tudor Vladimirescu, conducătorul revoluţiei, şi-a trăit ultimile trei zile de libertate ( 18 – 21 mai 1821 ). La apropierea armatei turceşti, Tudor în fruntea pandurilor părăseşte Bucureştiul în intenţia de a ajunge în Munţii Olteniei. Bunele relaţii cu familia Golescu, îl determină să facă un popas la conac. Din acest foişor, Tudor îşi supraveghea oastea, luând măsuri drastice împotriva abaterilor de la disciplină”, ne-a declarat Iustin Dejanu, directorul adjunct al Complexului Muzeal Goleşti.
Un căpitan al oştirii lui Tudor Vladimirescu, spânzurat la Goleşti
Disensiunile în oştirea lui Tudor Vladimirescu au început după o întâmplare petrecută înainte de aşezarea în tabăra de la Goleşti. Tudor a cerut căpitanilor oştirii făgăduiala că vor răspunde cu viaţa lor pentru neorânduielile ce se vor produce în companiile lor. Toţi căpitanii au dat promisiunea cerută, în afară de patru. Ei au răspuns că Tudor n-are nevoie de înscrisul lor, deoarece îi omoară în toate clipele fără niciun înscris. La aceasta, ”Tudor a tăcut şi, pornind de acolo s-a apropiat de satul Goleşti” unde s-a răzbunat crunt. Trei dintre căpitani au scăpat: doi au fugit şi unul a fost cruţat la insistenţele pandurilor. Ioan Urdăreanu a fost însă spânzurat.
Profitând de acest fapt, eteristul Hagi Prodan obţine de la căpitanii lui Tudor un înscris în care aceştia declarau că nu-l mai vor pe Tudor drept lider. A doua zi, pe 21 mai 1821, ieşind în faţa taberei de la Goleşti, Tudor a fost imediat înconjurat de căpitanii săi. Simţind ceva în neregulă, el a decis ca trupul lui Urdăreanu să fie dat jos şi îngropat cu onoruri militare în biserică. Încă înainte de terminarea ceremoniei, au sosit eteriştii. Cu scrisorile către turci în mână, l-au acuzat de trădare. Domnul Tudor a spus că va da socoteală pentru acţiunile sale doar în faţa celui care este în drept să o facă. Eteristul Iordache i-a întrebat apoi pe panduri dacă vor în continuare căpitan pe slugerul Tudor ori pe gospodarii Macedonski sau Hagi Prodan. ”Căpitanii şi pandurii, proşti şi supăraţi pe nechibzuita asprime a lui Tudor, au început să strige toţi într-o glăsuire: ”Ba pe gospodar Macedonski şi pe gospodar Hagi Prodan! Iar pe slugerul Tudor nu-l mai voim!” Cu sprijinul lui Hagi Prodan şi Dimitrie Macedonski, eteristul Iordache Olimpiotul, însoţit de 25 de arnăuţi, îl arestează pe Tudor la 21 mai 1821.
De la Goleşti, Tudor Vladimirescu este dus la Piteşti în casa lui Iancu Mavrodol. Memoria istorică a reţinut cuvintele lui Tudor spuse către cei care l-au prins pe când era în arest la Piteşti: «Vreţi să mă omorâţi? Eu nu mă tem de moarte. Eu am înfruntat moartea în mai multe rânduri. Mai înainte de a ridica steagul spre a cere drepturile patriei mele, m-am îmbrăcat în cămaşa morţii. Turcii sunt în ţară, dar nu sunteţi în stare, şi nu veţi fi niciodată, a vă bate cu dânşii cu ispravă»... «voi, oameni fără căpătâi şi străini cu totul de această ţară».
Judecat şi condamnat de Alexandru Ipsilanti, pandurul Tudor va fi torturat şi ucis de doi dintre cei mai cruzi ofiţeri eterişti, la Târgovişte, în noaptea de 27 spre 28 mai 1821.
Uşa casei lui Tudor Vladimirescu, adusă în Argeş
După cum ne-a precizat Iustin Dejanu, directorul adjunct al Complexului Muzeal Goleşti, în camera din foişorul unde a stat Tudor Vladimirescu timp de trei zile „se găsesc arme de provenienţă turcească din timpul revoluţiei, o copie a drapelului pandurilor, purtat de aceştia în timpul luptei pentru eliberare socială şi naţională.
Pe prispa care înconjoară foişorul se află uşa casei lui Tudor Vladimirescu, de la Glagova, confecţionată dintr-o singură bucată de lemn masiv. Ca simbol al vitejiei neamului Goleşti, deasupra foişorului veghează o statuie reprezentându-l pe Clucerul Albu cu buzduganul ridicat războinic.”