Străinii, fascinaţi de Cetatea Poenari. Au reconstruit digital fortăreaţa. „Pare că e desprinsă dintr-o carte de poveşti“
0O companie din Londra, în colaborare cu doi arhitecţi turci, au reconstruit digital şapte castele din Europa aflate în ruină. Coordonatorul echipei a explicat motivele care i-au determinat să aleagă şi Cetatea Poenari din judeţul Argeş.
Europa este recunoscută pentru castelele şi fortăreţele sale magnifice, dar puţine dintre ele au supravieţuit trecerii timpului. Cum reconstrucţia lor ar fi imposibilă din punct de vedere financiar, o agenţie de creaţie din Londra, NeoMam Studio, a decis, împreună cu doi arhitecţi turci, să reclădească digital şapte dintre cele mai frumoase castele europene, folosind gravuri, picturi vechi şi numeroase documente. Printre ele – şi Cetatea Poenari din Argeş.
Totul a început în urmă cu câţiva ani, când englezii de la NeoMam Studios au reconstruit digital şase castele din Marea Britanie aflate în ruină.
Proiectul a avut un ecou puternic, aşa că echipa a fost încurajată să treacă la următorul nivel: reconstrucţia digitală a şapte castele din Europa – Samobor (Croaţia), Menlo (Irlanda), Olsztyn (Polonia), Spiš (Slovacia), Dunnottar (Scoţia), Château Gaillard (Franţa) şi Poenari (România).
Documentare şi design
Luke Doyle, coordonatorul proiectului, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ criteriile care au stat la baza alegerii celor şapte castele.
„Le-am selectat bazându-ne pe câţiva factori: trebuia să fie ruine, să fie din zone diferite din Europa şi din perioade istorice variate şi, nu în ultimul rând, să fie în locuri speciale – de la zone cu lacuri până la vârfuri de deal sau la munte.“
Întregul proces a durat două luni şi jumătate: arhitecţii au dedicat o lună documentării castelelor şi şase săptămâni pentru punerea la punct a designurilor.
Experţii străini, captivaţi de Vlad Ţepeş
În ceea ce priveşte Cetatea Poenari, echipa de străini a fost fascinată atât de localizarea monumentului istoric din judeţul Argeş, cât şi de povestea lui.
„Iniţial, am fost atraşi de Cetatea Poenari datorită locaţiei sale superbe, pe un vârf de deal. Ulterior, am descoperit că i-a aparţinut lui Vlad Ţepeş, am aflat şi povestea captivantă, plină de detalii interesante, a cetăţii şi atunci am ştiut că trebuie să o reconstruim digital pentru a-i readuce gloria de odinioară“, a explicat Luke Doyle.
Recontrucţia digitală a Cetăţii Poenari a durat şapte zile, iar la proiect au lucrat trei specialişti britanici şi doi arhitecţi turci. „E atât de împodobită cu detalii inspirate încât pare că a venit direct dintr-o carte de poveşti“, au scris autorii.
Doyle a precizat că agenţia din Londra are în plan şi alte proiecte de acest gen, inclusiv din România.
Reabilitarea cetăţii, împiedicată de birocraţie
Deşi pe 14 martie 2018 se semna contractul de finanţare pentru proiectul „Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş“, lucrările nu au început nici până astăzi. La prima licitaţie, organizată în aprilie 2019, Consiliul Judeţean Argeş a reziliat contractul cu Testa Building, firma italiană ce câştigase licitaţia, după ce au fost descoperite mai multe nereguli.
Şi a doua licitaţie, organizată în vara lui 2019, a fost fără rezultat, după ce Consiliul Judeţean a respins ca neconformă oferta tehnică a Apulia SRL, o altă companie din Italia şi singura care s-a înscris la licitaţie.
Cetatea Poenari nu a mai fost reabilitată de aproape 50 de ani FOTO:NeoMam Studios
Până la finalul acestui an nu se mai întrevede vreo şansă de a începe reabilitarea Cetăţii Poenari. Asta deoarece trebuie actualizată documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI), iar după verificare, aceasta va intra în comisia tehnico-economică a CJ Argeş pentru aprobare. Următoarea etapă este cea a realizării caietului de sarcini şi a proiectării. În varianta cea mai optimistă, a treia licitaţie pentru reabilitarea Cetăţii Poenari ar urma să aibă loc la începutul anului viitor, iar lucrările ar putea fi demarate în martie 2021.
Contractul de finanţare pentru proiectul de conservare şi consolidare a Cetăţii Poenari din Arefu, judeţul Argeş, este de 10,77 milioane de lei, din care 9,65 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 1,12 milioane de lei, contribuţia CJ Argeş.
„Cuibul de vulturi al vitejilor de temut“
Construită în secolul al XIV-lea, pe vremea lui Negru Vodă, şi având iniţial doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în vremea lui Vlad Ţepeş. Aflată la doar câţiva kilometri de Barajul Vidraru, cetatea a fost ridicată cu scopul de fi o fortăreaţă contra otomanilor şi a fost a doua reşedinţă a lui Vlad Ţepeş.
De asemenea, Cetatea Poenari ar fi fost ultimul refugiu al domnitorului înainte de a pleca în Transilvania.
Legenda spune că Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat ascunzându-se în cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutându-şi astfel duşmanii.
O informaţie extrem de puţin cunoscută este faptul că pe vârful de vizavi de cetate se păstrează urmele drumului pavat cu piatră de către turci, care au urcat cu tunurile ca să distrugă cetatea. De altfel, poteca poartă numele de Drumul Turcului.
În „Letopiseţul Cantacuzinesc“ stă scris că cetatea a fost extinsă şi consolidată din porunca lui Vlad Tepeş care, dorind să-i pedepsească pe boieri, „pe toţi i-a dus la Poenari şi au lucrat la cetate pâna li s-au spart hainele dupre ei“.
Ultima restaurare a Cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe. La cetate se poate ajunge urcând 1.480 de trepte din beton, care şerpuiesc printr-o pădure de fag. Aici, la o altitudine de 850 de metri, protejată de pante abrupte, s-a înălţat cetatea, „cuib de vulturi al vitejilor de temut“, care făcea parte dintr-un lanţ de fortificaţii ce apărau hotarul nordic al Ţării Româneşti.