Schimbările bruşte de temperatură pot agrava problemele de sănătate. Cine sunt bolnavii cel mai expuşi în această perioadă

Nu toţi suportăm la fel variaţiile de temperatură ale mediului exterior. Medicii explică de ce, pentru anumiţi pacienţi, un val de frig poate fi chiar fatal.

„Sezonul rece provoacă, în primul rând, vasoconstricţie la nivelul microcirculaţiei (circulaţia terminală a sistemului arterial şi porţiunea iniţială a sistemulu nervos), unde se realizează schimburile între vasele capilare şi ţesuturi (...). Dacă marile artere au peretele predominant elastic, arterele mici, de calibru 2-3 mm, chiar şi mai mici, au peretele predominant muscular. Este o musculatură netedă, care nu se contractă spasmodic, ci lent şi precis. În momentul în care această musculatură se contractă, sângele întâmpină o rezistenţă, pentru că se reduce diametrul arterei. Acest lucru este influenţat foarte puternic de temperatura mediului înconjurător”, explică, pentru Adevărul, dr. Felix Sârboiu, şeful compartimentului de chirurgie vasculară al Spitalulului Judeţean Argeş.

De ce se răcesc extremităţile

Atâta timp cât temperatura medie diurnă nu variază cu mai mult de două grade Celsius, putem spune că vremea este una optimă. Între două şi patru grade variaţie termică, vorbim de vreme excitantă, iar în momentul în care oscilaţiile termice depăşesc patru grade, aveam de-a face cu o vreme acută, care ne poate da de furcă.

„Dacă temperatura mediului scade, în special când este vorba de scăderi bruşte, se realizează această vasoconstricţie periferică - arterioloconstricţie. Arterele se contractă, rezistenţa la deplasare a sângelui creşte şi, automat, presiunea arterială sau tensiunea arterială, cum suntem obişnuiţi să îi spunem, creşte şi ea. Dar ce se mai întâmplă? Porţiunile irigate pe ramurile acestor arteriole sunt irigate mai precar, pentru că organismul încearcă să reducă pierderie de energie, să funcţioneze pe consum economic, astfel încât să nu mai consume foarte mult sânge arterial în periferie. Scade consumul arterial în periferie şi atunci, extremităţile se răcesc”, explică medicul.

Aceste transformări au loc în corpul fiecăruia dintre noi la răcirea bruscă a vremii, atunci când ne expunem frigului. Însă nu pentru toţi riscurile sunt aceleaşi.  

„Cei care prezintă riscuri mari la scăderea buscă a temperaturii sunt, în rimul rând, diabeticii, arteriopaţii şi persoanele cu exces ponderal, deoarece toţi sunt predispuşi la diverse modificări adaptative ale aparatului circulator, schimbări care, în anumite momente, pot să fie exagerate, ducând la situaţii patologice. Este vorba de o reacţie adaptativă a organismului la agresiunile din mediul exterior”, mai spune dr. Felix Sârboiu.

Dr. Felix Sârboiu

Răcirea bruscă a vremii agravează, de asemenea, afectiunile cardiovasculare. Hipertensivii riscă să sufere un atac de cord mai ales că schimbarea de vreme interacţionează cu medicaţia pe care o urmează. Printre persoanele cele mai afectate de schimbarile bruşte de temperatura se numără şi reumaticii, răcirea bruscă a vremii ducând la agravarea reumatismelor cronice degenerative. Pe fondul aceloraşi scăderi de temperatură apare şi o slăbire a sistemul imunitar, iar de aici, vulnerabilitatea în faţa virozelor şi răcelilor specifice sezonului. 

Haine groase nu înseamnă neapărat haine adecvate 

Prima şi cea mai la îndemână formă de protecţie este echiparea adecvată sezonului, fără însă a exagera cu îmbrăcămintea.

„În condiţiie în care variaţiile termice sunt bruşte, o protecţie termică adecvată este esenţială. Avem nevoie de o îmbrăcăminte nu neapărat călduroasă, ci termoizolantă, corect echipată, care protejează foarte mult organismul uman de reacţii adaptative exagerate ce pot determina situaţii patologice, mai ales în condiţiie în care sunt nişte leziuni preexistente. Arteriopaţii, de exemplu, au nişte plăci de arterom, care îngustează, pe segmente, aparatul circulator. Automat, o reacţie adaptativă la frig, o vasoconstricţie puternică poate genera o oprire a circulaţiei într-un segment arterial.

Revenind la îmbrăcăminte, avem nevoie de un echipament care să permită totuşi o aerisire corespunzătoare a tegumentului, de preferat unul din PTFE, care izoleză termic foarte bine. Unul care nu permite această aerisire determină creşterea umidităţii locale, automat şi proliferarea diverselor microorganisme, de tipul ciupercilor sau bacteriilor, poate determina diverse probleme de altă natură, de tipul micozelor sau foliculitelor”,  încheie medicul Felix Sârboiu.