Salvamont Argeş a fost dotat cu o dronă performantă, care poate face diferenţa între viaţă şi moarte
0Serviciul Salvamont Argeş a fost dotat cu o dronă de ultimă generaţie, o achiziţie în valoare de 33.000 de lei (care include şi opţionalele, şapte baterii şi un kit) făcută de Consiliul Judeţean Argeş, prin Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică.
Aparatul va reduce considerabil timpul de căutare a victimelor montane şi va permite salvări „futuriste”, aşa cum spune directorul Salvamont Argeş, ca o replică dată celor care bagatelizau, în 2015, căutările la care a folosit drona sa proprie, în cazul unui planor prăbuşit. Salvamont Argeş era atunci printre primele servicii Salvamont din ţară care apelau la drone în acţiuni de căutare-salvare.
„Acum am trecut la nivelul următor. Atunci când cauţi acul în carul cu fân, câinii şi drona sunt cele mai bune instrumente. Ca director de serviciu de salvare mă gândesc şi la componenta aceasta economică, de cheltuială de resurse, de riscare a vieţilor propriilor oameni, pentru că noi căutăm în zone în care alţii au murit”, a declarat, pentru „Adevărul”, Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeş.
„Îi dai coordonatele unei arii, iar ea îşi face socoteala...”
Noua achiziţie, care poate face diferenţa între viaţă şi moarte, este capabilă să caroieze singură zone întregi. „Îi dai coordonatele unei arii, iar ea îşi face socoteala cum să-şi folosească bateriile, se duce şi filmează după un traseu pe care şi-l prestabileşte, apoi vine acasă. Datele sunt băgate printr-un filtru – un soft special – care pune în evidenţă elementele care nu ar trebui să fie în natură. La noi ar putea să arate foarte multe PET-uri, dar dacă se vede o geacă, un om, indiferent cât de ghemuit, îl marchează”, mai spune Ion Sănduloiu, care precizează că achiziţia este importantă şi pentru Centrul naţional de analizare a datelor.
Drona cu care a fost dotat Salvamont Argeş. Foto: Ion Sănduloiu
Drona este utilă în zone deschise (deasupra pădurii, de exemplu, nu este), în goluri alpine, unde permite verificări rapide. „Cu o baterie de dronă (n. red. care ţine 25 de minute), verifici o muchie de munte, a cărei verificare, la pas, ar dura, poate, o zi, în condiţiile în care, la pas, oricum vezi de jos, nu ai o vedere de ansamblu”, mai spune Ion Sănduloiu.
Drona cu care a fost dotat Salvamont Argeş. Foto: Ion Sănduloiu
Cazul planorului prăbuşit în urmă cu şapte ani
Cel mai bun exemplu al utilităţii unei drone în operaţiuni de căutare/salvare este cazul planorului prăbuşit în 2015. Iar aparatul utilizat avea oricum performanţe mai mici decât ale celui care intră acum în dotarea Salvamont Argeş.
„Am avut atunci vreo două săptămâni de căutări – extenuante zi de zi – şi am decis să folosim drone. Verificam toate abrupturile. Pentru ca să controlezi acele abrupturi cu alpinişti, ar fi însemnat rapel din 10 în 10 metri, adică un volum de muncă uriaş, un volum de uzură a echipamentului uriaş şi un risc mare – pentru că erau zone nefrecventate, puteau să fie căderi de pietre. Nu te joci. Cu o dronă e foarte simplu. Te duci la baza peretelui şi începi să pilotezi şi să verifici abruptul. În felul ăsta, nu consumi resurse, nu rişti vieţi”, explică Ion Sănduloiu.