Replici ale sculpturilor lui Brâncuşi, într-un parc din Piteşti

„Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” şi „Coloana infinitului” pot fi admirate de piteştenii curioşi să descopere operele lui Constantin Brâncuşi. Sculpturile au fost realizate în anul 1987 de Eugen Cîrstea, ca omagiu adus operei maestrului Brâncuşi.

Piteştenii se pot mândri cu faptul că oraşul lor este înfrumuseţat de un parc aparte care găzduieşte replici după sculpturile lui Constantin Brâncuşi. Cei care vor să vadă „Masa tăcerii”, „Coloana infinitului” şi „Poarta sărutului”, la scară mai mică, ce-i drept, pot merge în cartierul Craiovei pentru a le admira pe viu.

Pe strada Negru Vodă nr. 1, ascuns printre blocuri şi uitat de autorităţi, stă complexul de sculpturi, duplicat după operele lui Brâncuşi.
Un ceas defect cu geamul spart arată că timpul a stat în loc pentru parcul dintre blocuri. Liniştea domneşte asupra locului şi doar vântul care şuieră printre frunze rupe tăcerea. „MĂDĂ” scrie cu litere de-o şchioapă pe o sculptură în formă de clepsidră, ciobită, amplasată lângă „Masa tăcerii”. Alături, plăci de marmură lipsesc din „Poarta sărutului”, semn că nimeni nu s-a îngrijit de trăinicia sculpturilor.

Din când în când aici mai zăbovesc grupuri de adolescenţi care se aşează la „Masa tăcerii” pentru a sta de vorbă.
„Sculpturile sunt foarte frumoase şi seamănă foarte bine cu cele originale, de la Târgu Jiu. Nu ştiu să fi avut Brâncuşi vreo legătură cu oraşul nostru, dar am crescut cu ele aici în cartier. Veneam seara în parc şi mă aşezam pe scăunele de piatră, stăteam de vorbă cu prietenele. Păcat de ele că nu sunt întreţinute”, spune Adriana Preda, de 22 de ani.

Plăcile de marmură au căzut de pe Poarta Sărutului

Complexul a fost ridicat în anul 1986 de sculptorul Eugen Cîrstea, din Movileni, judeţul Olt, ca un omagiu cu ocazia împlinirii a 110 ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi.

„Modesta mea contribuţie în memoria lui Constantin Brâncuşi, artist de mare prestigiu al sculpturii contemporane, care prin tot ce a creat a arătat lumii întregi dorinţa pentru infinit, pace, libertate şi bucuria de a trăi. Valoarea operelor sale, acest bun al artei moderne universale, ne măreşte sentimentul mândriei de a fi români”, a scris sculptorul Eugen Cîrstea pe o piatră de marmură din micul parc.

Augustin Lucici, directorul Galeriei de Artă Piteşti, spune că lucrările din parc nu sunt înregistrate ca opere de artă şi nu au o valoare materială însemnată.

„Au decât o valoare sentimentală. Nu sunt înregistrate, nu au un număr de inventar, o valoare. Nu sunt clasate. Nu sunt considerate operă de artă ci o lucrare artistică ce duce mai departe această iubire faţă de marele maestru. S-au degradat în timp. Noi nu reuşim să restaurăm sau să conservăm operele mari de sculptură care există în Piteşti care sunt părăsite, dar pe acestea”, spune Augustin Lucici.

Alături de sculpturile duplicat după cele ale lui Brâncuşi, a fost aşezată şi o placă biografică ce conţine date despre data naşterii şi ce a decesului marelui artist Constantin Brâncuşi.