Raportul controlului la agenţii economici din Argeş care operează cu deşeuri periculoase
0Controalele efectuate ca urmare a ordinului prefectului de Argeş privind înfiinţarea Grupului de lucru pentru verificarea respectării regimului deşeurilor din judeţ s-au încheiat cu amenzi contravenţionale în valoare totală de 686.500 lei plus o suspensare de activitate şi zeci de măsuri de remediere a deficienţelor.
În urma unei prime analize cu privire la operatorii autorizaţi cu desfăşurarea unor astfel de activităţi, a rezultat din baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Argeş că pe raza judeţului operează un număr de 87 de astfel de operatori. Dintre aceştia, 18 nu au colectat/tratat/valorificat deşeuri, 6 nu au funcţionat şi 13 şi-au încetat activitatea înainte de contriol (insolvenţă, faliment, societăţi radiate).
Astfel, controalele au fost făcute la un număr de 50 de operatori, constatându-se, evident, şi anumite deficienţe care au condus la următoarele sancţiuni: 30 de avertismente; 53 amenzi contravenţionale în valoare totală de 686.500 lei; 42 măsuri de remediere a deficienţelor cu termene precise de rezolvare a acestora; o suspendare activitate societate pe o perioada de 6 luni; 3 notificări prealabile suspendării autorizaţiei de mediu; o suspendare lucrări până la obţinerea acordului de mediu; o sistare lucrări până la eliberarea autorizaţiei de construire; un certificat de urbanism anulat şi o sesizare penală.
În urma acestor acţiuni de control au rezultat şi câteva concluzii. Ca urmare a cadrului permisiv de autorizare a acestor activităţi în judeţul Argeş, se observă că cei mai importanţi 8 operatori din domeniu nu sunt din judeţ, ci au deschis doar puncte de lucru în Argeş, sediile sociale fiind în cu totul alte judeţe sau chiar în străinătate. Spre exemplu, sediul social în Piatră Neamţ- punct de lucru în Stalpeni; sediul social în Ilfov- punct de lucru Călineşti; sediul social în Brăila- punct de lucru Răteşti sau societate înmatriculată în Belgia cu sucursala la Oarja.
Activităţile acestor operatori sunt amplasate cu precădere în zona metropolitană a municipiului Piteşti, în foste zone industriale gen: Platforma Arpechim, în apropierea arterelor de circulaţie, dar, în anumite cazuri, şi în zone izolate, mai greu accesibile;
În general, halele în care îşi desfăşoară activitatea aceştia nu sunt construcţii noi, ci imobile vechi a căror destinaţie în momentul construirii era cu totul altă, necorespunzând deci din punct de vedere tehnic şi constructiv unor astfel de activităţi. Aceste construcţii au avut în momentul punerii în funcţiune diverse destinaţii, ca de exemplu grajduri pentru adăpostul animalelor, hale pentru construcţia de maşini sau reparaţii şi întreţinere tractoare ori hale depozitare materiale de construcţii;
O altă concluzie importantă este că stocarea temporară a deşeurilor se face la o distanţă mai mică de 1000 de metri faţă de zonele de locuit, fără a există un studiu de impact asupra stării de sănătate a populaţiei; în multe cazuri, nu există o preocupare cu privire la zona de stocare temporară a deşeuri, această făcându-se la întâmplare. Spre exemplu: în apropierea unei ferme de creştere a bovinelor sau, şi mai grav, chiar în incinta unei astfel de fermeş lângă depozite de cherestea sau chiar puncte de transformare a energiei electrice; în aceeaşi hala cu cereale,sau în curtea unei case din intravilanul unei comune.
Foarte important mai este şi faptul că aceşti operatori cu astfel de activităţi de colectare, tratare, valorificare, incinerare şi eliminare deşeurilor periculoase din judeţul Argeş, cu o singură excepţie, nu deţin acte de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor
Instituţia Prefectului va continuă coordonarea activităţii Grupului de lucru şi în anul viitor, în aşa fel încât, prin acţiuni comune de control, să fie monitorizat cu atenţie fenomenul colectării şi aducerii de deşeuri periculoase în judeţul Argeş, în condiţiile liberalizării pieţei europene. La nivelul Colectivului de Analiză Tehnică organizat în cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului se va solicită în viitor punct de vedere tehnic de la fiecare instituţie componentă cu privire la necesitatea avizării în etapă premergătoare eliberării autorizaţiei de mediu. Exemplu: sănătatea publică, securitatea la incendiu, calitatea construcţiilor, urbanism, gospodărirea apelor, securitatea şi sănătatea în muncă.
"Nu în ultimul rând, sunt convins că toţi parlamentarii din Argeş, aşa cum au făcut-o de fiecare dată, vor promova propunerile Grupului de suport legislativ din cadrul Instituţiei Prefectului cu privire la reglementări legate de legislaţia de mediu, amintindu-va cele mai importante dintre ele: includerea în procesul de trasabilitate a deşeurilor a tuturor activităţilor de la producere, comercializare, transport, colectare, stocare temporară, eliminare, valorificare, până la neutralizare, aşa încât acest lanţ să aibă maximum un an, faţă de cum este în acest moment, când procesul de colectare şi stocare temporară poate dura până la 3 ani; acest lucru permite unor operatori să prelungească artificial procesul de trasabilitate prin transporturi încrucişate şi mai multe depozitari temoparare în vederea eliminării, ducând în definitiv la deteriorarea acestor deşeuri periculoase; impunerea unor garanţii financiare pentru cei care colectează şi stochează temporar deşeuri periculoase, în aşa fel încât garanţia să fie returnată doar în condiţiile eliminării acelor deşeuri pentru a evita acumularea de stocuri mari şi realizarea unor depozite de deşeuri necontrolate, aşa cum a fost cazul celor de la Câmpulung; clarificarea conţinutului autorizaţiilor de mediu sau reglementarea strictă a modului de redactare a acestor autorizaţiilor în aşa fel încât acestea să specifice foarte clar tipurile şi cantităţile de deşeuri ce pot fi tratate, condiţiile tehnice ale amplasamentului pe care se colectează şi stochează aceste deşeuri, din punct de vedere constructiv, al sănătăţii populaţiei, al securităţii la incendiu, al normelor de securitate şi sănătate în muncă pentru a evita amplasarea de astfel de obiective în imediată apropiere a zonelor locuibile, a localităţilor, precum şi capacitatea maximă de stocare a fiecărui tip de deşeuri; aplicarea principiului proximităţii în aşa fel încât colectarea şi eliminarea să se facă în acelaşi judeţ sau în cel mai rău caz într-un judeţ limitrof, şi nu din celălalt capăt al ţării, lucru ce ar reduce drastic transportul acestor deşeuri prin ţară şi reducând astfel riscul de accidente/incidente de mediu; va spuneam că judeţul nostru a fost tranzitat în anul 2013 de aproximativ 300.000 tone de deşeuri periculoase (operatorii îşi deschid puncte de lucru în mai multe judeţe şi plimbă între ele aceste deşeuri periculoase)", spune prefectul de Argeş, Cristian Soare.