Prima capitală a Ţării Româneşti, Câmpulung, devine, în weekend, de Zilele Municipiului, capitala distracţiei
0Se anunţă un weekend plin, cu activităţi culturale şi sportive, dar mai ales cu muzică în Câmpulungul încărcat de istorie. Urmează trei seri de concerte, de Zilele Municipiului, aflat încă de la începutul săptămânii în sărbătoare.
Nu toată lumea ştie despre Câmpulung că, în primele decenii ale sec. XIII, aici au început să pãtrundă şi să se stabilească meseriaşi şi negustori saşi.
Comunitatea săsească care se forma atunci era condusă de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo Campo, a cărui piatră funerară se află astăzi în biserica Bãrãtiei şi constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Ţara Româneascã şi în acelaşi timp prima menţiune scrisã a oraşului. Inscripţia este datatã în anul 1300 şi are următorul text:
„Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memerie, anno Domini MCCC”, care se traduce „Aici este înmormântat comitele Laurentiu din Câmpulung, spre pioasã amintire, în anul Domnului 1300”).
„Cumplitele vremi” ce au urmat sunt explicaţia pentru lipsa unor documente sigure care sa fixeze cu exactitate în timp întemeierea oraşului Câmpulung. Sunt istorici care susţin că oraşul Câmpulung a fost înfiinţat de cavalerii teutoni în prima jumătate a sec. XIII, iar alţi cercetători, bazaţi pe tradiţie şi mitologie, susţin localizarea oraşului către sfârşitul sec. XIII, în relaţie cu descălecatul lui Negru Vodă (Radu Negru).
Reşedinţa de scaun a lui Basarab I
Pânza oraşului Câmpulung, cel mai însemnat şi mai peremtoriu izvor privitor la obştea Câmpulungului, care conţine 38 de hrisoave dintre anii 1559-1747, menţionează că cel mai vechi document în care erau trecute privilegiile oraşului îl dăduse lui Matei Basarab: „prea luminatul, blagocestivul şi de Hristos iubitorul, răposatul Io Radu Negru Voivod la leat 6800 (1292)”.
Din anul 1330, dupa victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I (cca. 1310-1352), primul domnitor al statului independent Ţara Românească.
Câmpulungul devine, astfel, pentru aproape 4 decenii, centrul politic şi administrativ al statului.
În 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu, urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru, fiul marelui Basarab, muta capitala ţării la Curtea de Argeş.
Aşezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legatură din Evul Mediu între Ţara Românească şi Transilvania, oraşul devine punct vamal, pomenit pentru prima dată din acest punct de vedere în anul 1368, într-un hrisov emis de Vladislav I, prin care se stabileşte obligaţia negustorilor braşoveni ce trec cu carele de mărfuri prin Pasul Bran să plătească la Câmpulung, ca taxă vamală, o „treizecime”.
După mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Argeş, Câmpulungul continuă să aibă calitatea de reşedinţă domnească temporară. Este perioada domniilor „itinerante”, când domnitorul se deplasa în diferite localităţi din ţară, în care îşi stabilea reşedinţe temporare.
Atât Basarab I, cât si fiul şi urmaşul său la tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântaţi la Câmpulung. Piatra tombală a acestuia din urmă se păstrează şi astăzi în biserica din Complexul voivodal Negru Vodă.
O săptămână de sărbătoare
Astăzi, fosta capitală a Ţării Româneşti în e sărbătoare. Evenimentele dedicate celei de-a XXII-a ediţii a Zilelor Municipiului au început încă de luni, 18 iulie.
Prima parte a săptămânii a stat sub semnul lansărilor de carte, dezbaterilor şi vernisării mai multor expoziţii, printre care „Copii ale manuscriselor scriitorilor câmpulungeni”, „Operele scriitorilor câmpulungeni”, „Pictură – File de poveste”, „Ordine şi decoraţii din colecţiile Muzeului Municipal Câmpulung”, „Corpul I de Rezervă german în luptele din zona Mateiaşului”, „Din comorile Transilvaniei, cămaşa femeiască”, „Câmpulung prin culorile anotimpurilor”.
Dar cele mai aşteptate evenimente sunt în weekend. Vineri, sâmbătă şi duminică, muscelenii vor avea parte de spectacole pe toate gusturile, de la muzică penru copii, la folclor şi muzică lăutărească, plus recitaluri pentru tineri.
Mirabela Dauer şi Damian Drăghici, pe scena Zilelor Municipiului
Vineri, Trupa HAI HUI îi va distra pe copii, pe Stadionul Municipal. Urmează un spectacol muzical-coregrafic susţinut de artişti locali şi apoi un concert de muzică populară şi uşoară susţinut de Vasilică Ceteraşu, Mirabela Dauer, Damian Drăghici.
Maria Constantin, Mira şi Lora & Band
Sâmbătă are loc festivitatea oficială a evenimentului „Împreună pentru Câmpulung” – Zilele Municipiului Câmpulung, ediţia a XXII-a, iar ulterior sunt programate o degustare vinuri, la Secţia de Etnografie şi artă populară, demonstraţii de judo, lupte, volei, tenis de masă şi alte activităţi sportive. În a doua parte a zilei, copiii vor avea iar parte de un program dedicat, iar pentru seară se anunţă un concert de muzică populară şi uşoară susţinut de Maria Constantin, Mira, Lora &Band.
Expoziţie de maşini şi fotografie
Ziua de duminică, 24 iulie, începe cu evenimentiul „Câmpulung în amintiri – cu papucii prin deşert – 20 de ani după”, eveniment organizat de Asociaţia Muzeul Automobilului Românesc, expoziţie de maşini şi fotografie la Muzeul Automobilului Românesc de la Apa Sărată.
Mioara Velicu, Taraful Clejanilor şi Irina Rimes, în ultima seară
Evenimentele se ţin lanţ până seara, când grupul vocal bărbătesc „Doruri Muscelene”, acompaniat de Taraful „Cătălin Iancu” va urca pe scena Stadionului Municipal.
Urmează un concert de muzică populară şi uşoară susţinut de Mioara Velicu, Taraful Clejanilor, Yuka şi Irina Rimes. Seara se încheie cu un foc de artificii.
„În weekend avem multă treabă. Abia aştept să ne vedem şi să ne distrăm. Vă rog mult să vă lăsaţi maşinile acasă şi să veniţi pe jos la stadion! La mulţi ani, Câmpulung Muscel! Ne vedem pe stadion!”, este mesajul primăriţei Elena Lasconi, cea care, recent a anunţat că va începe demersurile de organizarea unui referendum pentru schimbarea denumirii municipiului Câmpulung în Câmpulung Muscel.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Alte trei proiecte pentru Spitalul de Recuperare care, în 1975, revigora staţiunea Brădet