Povestea puţin ştiută a lui Barbu Armand Călinescu, românul ajuns arhitect-şef al Londrei. Tatăl său, prim-ministru al României, a sfârşit asasinat de legionari

Născut pe 16 iulie 1922 la Piteşti, pe când tatăl său, viitor prim-ministru, era doar prefect de Argeş, Barbu Armand Călinescu a avut destin tumultuos şi spectaculos. Trimis în Anglia de tatăl său în 1938, după ce zvonurile privind o răpire a sa căpătaseră amploare naţională, Barbu Armand Călinescu a fost printre altele profesor la Cambridge şi arhitect şef al Londrei.

După ce a promovat primele două clase la Şcoala elementară de băieţi nr. 3 din Piteşti, Barbu s-a mutat cu studiile în Bucureşti, dar nici aici nu a avut parte de continuitate, aşa cum povesteşte chiar el într-o însemnare făcută publică în 1992.

„Pe tata l-am pierdut tocmai atunci când un tânăr elev are nevoie cel mai mult de sfaturile şi de îndrumările părinţilor lui. Studiile mele în clasa a V-a, la Liceul Lazăr din Bucureşti, au fost întrerupte şi m-am găsit singur în Anglia, unicul copil al familiei Călinescu”, a susţinut Barbu Armand, expediat în mare grabă la Londra de tatăl său, în 1938, după ce zvonurile despre o operaţiune de răpire a fiului căpătaseră amploare naţională.

Trimis în Anglia, şi-a revăzut mama după aproape trei decenii

După moartea părintelui său, asasinat în septembrie 1939, Barbu Armand Călinescu nu şi-a mai întâlnit mama vreme de aproape trei decenii.

„Am revăzut-o la Bucureşti, după 29 de ani, şi de atunci m-am reîntors aproape în fiecare an în ţara mea natală. Din momentul plecării mele din România, fiecare zi a însemnat o luptă din ce în ce mai grea, căci pierdusem totul şi am fost nevoit să-mi clădesc aici o viaţă nouă, singur şi din nimic. Dar un lucru nu au putut să îmi ia ambele extreme politice: poveţele tatălui meu. Acestea au fost steaua pe care am urmat-o în drumul vieţii, lucrul care m-a legat aşa de strâns de poporul din care m-am născut şi care mi-a dat curajul de a înfrunta toate greutăţile. Cuvintele tatălui meu m-au făcut să apreciez conduita dreaptă, munca cinstită şi valoarea modestiei în viaţă. Gândurile sale m-au ajutat ca din copil să devin om şi am simţit mereu că îl aveam pe tatăl meu lângă mine. Regretul pe care îl am e că nu am putut urma cariera dorită de părintele meu, de fapt şi de mine, şi asta numai din cauza vitregiei vremurilor în care am fost târât fără voinţa mea”, spunea după Revoluţie Barbu Armand Călinescu, sfătuit de tatăl său să îmbrăţişeze cariera militară sau magistratura.

Devenit arhitect de succes în Marea Britanie, unde a practicat timp de 40 de ani această meserie, Barbu Armand Călinescu, care a locuit la Cambridge, şi-a manifestat dorinţa de a fi îngropat, atunci când va veni vremea, lângă tatăl său, în cavoul familiei din Curtea de Argeş.

Barbu Armand Călinescu a fost arhitect-şef al Londrei, profesor la Universitatea Cambridge, a lucrat la Rolls Royce şi şi-a construit singur casa în care a locuit în Marea Britanie.

A fost înmormântat la Curtea de Argeş

Un român care a făcut cinste ţării sale - Barbu Armand Călinescu, fiul fostului prim-ministru Armand Călinescu, a fost înmormântat în octombrie 2014 în capela familiei din cimitirul din Curtea de Argeş, alături de părinţii şi bunicii săi. Barbu Călinescu avea 92 de ani şi a trăit în ultimii 75 de ani la Londra, acolo unde fusese trimis de tatăl său pentru a nu fi ucis de legionari. Trupul neînsufleţit al lui Barbu Călinescu, a fost adus în ţară cu un avion şi depus la Capela Bisericii Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş, după ce în timpul vieţii, el şi-a manifestat dorinţa de a fi îngropat lângă tatăl său, în cavoul familiei. La căpătâiul celui decedat au stat şi cele două fiice ale sale, Marta şi Alexandra, care au trăit alături de tatăl lor în Marea Britanie. Ele au venit pentru prima dată la Curtea de Argeş. Fiicele lui Barbu Armand Călinescu au luptat o lună de zile până au reuşit să întocmească documentele de repatriere şi până au reuşit să aducă sicriul în România.