Povestea bisericii pictate cu scene dintr-un incendiu în care au murit peste 100 de copii. La sfinţire au venit regele Carol al II-lea şi Patriarhul Miron Cristea
0Pe 18 aprilie 1930, în urma unui incendiu izbucnit la biserica din Costeşti-Argeş, 116 persoane, majoritatea copii, au murit. Tragedia a făcut ocolul lumii. În trei ani, prin colectă publică, Regele Carol al II-lea şi Patriarhul Miron Cristea au strâns banii pentru ridicarea unei noi biserici. Pe zidurile noii biserici sunt picturi cu incendiul teribil, precum şi cu doi filozofi ai Greciei antice.
După tragedia din 18 aprilie 1930, când bisericuţa de lemn din Costeşti, satul Zorile, a ars din temelii chiar în Vinerea Mare a Paştelui şi, odată cu ea, aproape toţi copiii satului aflaţi la slujbă, creştinii din toată ţara au ajutat la ridicarea unei alte biserici în Costeşti.
Iniţiativa i-a aparţinut Patriarhului României de atunci, Miron Cristea, care a demarat o colectă publică naţională, susţinută de Regele Carol al II-lea, de ziarul „Universul“ şi Guvernul României, prin Ministerul de Interne. Pe lângă materialele de construcţie, a mai fost strânsă şi suma de 10 milioane de lei, bani cu ajutorul cărora s-au ridicat, la 2 km de locul incendiului, noua biserică, casa parohială şi paraclisul din cimitir. Purtând hramul „Sfântul Prooroc Ilie“, biserica a fost construită în formă de cruce, cu două turle, din cărămidă şi piatră de Albeşti, între anii 1930 şi 1932.
Biserica din Costeşti, ce poartă hramul Sfântului Prooroc Ilie, făcătorul de minuni şi aducătorul de ploi, a fost sfinţită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeşului, Nichita Duma, şi Patriarhul României, Miron Cristea. Iar pentru prima dată, la sfinţirea unui lăcaş de cult din Argeş, a fost prezent şi un rege, Carol al II-lea al României, care a participat efectiv la săvârşirea actului de târnosire. Vestea că Regele României va fi prezent în carne şi oase la sfinţirea bisericii a făcut ca peste 5.000 de oameni să se adune la Costeşti, unii sosind cu căruţele cu o zi înainte de marele eveniment. Regele a luat parte la tot ritualul de sfinţire, ajutându-l pe Patriarhul Miron Cristea la pregătirea şi pecetluirea „Sfintei mese“ din altar, după care, alături de cler, a făcut înconjurul bisericii.
Regele Carol al II-lea, Patriahul Miron Cristea şi soborul de preoţi la sfinţirea bisericii FOTO: fototecaortodoxiei.ro
Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene Argeş pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, ne-a oferit mai multe detalii legate de biserica de la Costeşti. ” Povestea este dramatică. Au murit mulţi oameni atunci în 1930. Biserica se afla la doi kilometri de locul actualei biserici. În trei ani, prin colectă publică, Regele Carol al II-lea şi Patriarhul Miron Cristea au strâns banii necesari şi au ridicat biserica nouă din Costeşti. Biserica a fost ridicată după planurile arhitectului Dimitrie Berechet în stil neoromânesc. Scenele privind focul care a mistuit biserica din lemn şi construcţia noii biserici figurează pe zidurile bisericii din Costeşti. De la incendiul din 1930 de la Costeşti, toate bisericile se deschid cu uşile în afară ca normă”, spune Cristian Cocea.
De ce sunt pictaţi filosofii Platon şi Plutarh pe zidurile bisericii din Costeşti
Tot legat de picturi, Cristian Cocea ne-a mai precizat că ”pictura este realizată de Dimitrie Belizarie, un artist din Domneşti, cel mai important pictor neobizantin din perioada interbelică. El a lucrat şi pentru catedrala patriarhală din Dealul Mitropoliei. Se remarcă printr-un stil foarte expresiv. Personajele pictate de el au fizionomii care reflectă viaţa interioară. Biserica din Costeşti e foarte frumos pictată. Legat de filozofii pictaţi, este limpede că părinţii bisericii l-au citit pe Platon şi s-au inspirat din doctrina sa privind sufletul, doctrină ce se regăseşte la Părinţii Bisericii. În biserica creştină Platon şi chiar Aristotel sunt prezenţi pe pictura bisericească cu titlul de filozofi şi respectaţi pentru modul în care au gândit esenţa nepieritoare a omului, adică a sufletului. Sunt reprezentaţi şi la Suceviţa şi la Moldoviţa şi la biserica din Costeşti-Argeş. E o reverenţă a bisericii în faţa acestor gânditori ai antichităţii”.
Incendiul în urma căruia au murit 116 persoane în vechea biserică e pictat pe zidurile bisericii Sf. Ilie din Costeşti FOTO: Cristian Cocea
Majoritatea lucrărilor de arhitectură executate în Biserica Ortodoxă Română între 1930 şi 1969 poartă, direct sau indirect, amprenta lui Dimitrie Berechet, acesta proiectând peste 100 de biserici noi, printre care şi cea de la Costeşti. Dovada lucrărilor de o calitate excepţională de care a beneficiat biserica din Costeşti este aceea că, de la zidire şi până în prezent, biserica nu a suferit vreo stricăciune, având nevoie doar o simplă lucrare de restaurare parţială a picturii în 1973.