Pe 18 aprilie, Constantin Nicolescu află de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dacă va ajunge la închisoare

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, află de la magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dacă va ajunge după gratii, pe 18 aprilie. Aceasta este data la care se va judeca recursul formulat împotriva sentinţei dată de Curtea de Apel Bucureşti, prin care este condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.

Este vorba de dosarul privind contractarea de fonduri Phare în valoare de aproximativ 900.000 de euro, pentru patru şcoli din Argeş, cu acte false.  Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au stabilit data de 18.04.2014, ca fiind termen de judecată în recursul formulat de Nicolescu împotriva sentinţei dată de Curtea de Apel Bucureşti. Constantin Nicolescu va trebui să se prezinte în faţa judecătorilor şi să-i convingă de nevinovăţia sa. În caz contrar, acesta va fi încarcerat. Nicolescu a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni cu executare de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, motiv pentru care a formulat recurs împotriva sentinţei, urmând să se dea o hotărâre definitivă la termenul stabilit.

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş este acuzat că a folosit sau a prezentat declaraţii şi documente false, inexacte şi incomplete, ce au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept, de fonduri PHARE. Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în suma de aproximativ 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, motivul invocat fiind acela că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie - august 2005.

Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste şcoli nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. ”În cererea de finanţare a fost menţionat un document intitulat ”Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş”, document care, în fapt, nu există, situaţie despre care avea cunoştinţă inculpatul Nicolescu, în virtutea funcţiei sale de vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru situaţii de urgenţă. În pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în 8 iunie 2006, a fost încheiat respectivul contract, astfel că beneficiarul, CJ Argeş, a primit pe nedrept suma totală de peste 880.000 euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip PHARE”, susţine DNA.

Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la 5 iunie 2006 de Constantin Nicolescu, în calitate de parte responsabilă din cadrul instituţiei solicitante, precum şi de inculpaţii Călin Andrei, primarul municipiului Câmpulung, Gheorghe Nicuţ, fostul primar de la Curtea de Argeş şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, iar cererea de finanţare a fost elaborată de inculpatul Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului Judeţean Argeş şi totodată manager - coordonator de proiect. Procurorii mai arată că toate lucrările de reabilitare au fost realizate de o singură firmă, SC Zeus, care a încasat integral sumele aferente, aflându-se şi în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Constantin Nicolescu.

Tot procurorii DNA susţin că, în plus, în perioada 2006-2008, Constantin Nicolescu a pretins şi a primit de la omul de afaceri Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de aproximativ 67.000 de lei. În schimb, Consiliul Judeţean Argeş achiziţiona de la SC PIC SA, firmă patronată atunci de Cornel Penescu, produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică, suma remisă cu titlu de mită reprezentând aproximativ 10 la sută din valoarea totală a acestor contracte. De asemenea, în luna iunie 2009, Constantin Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, să nu aplice amendă contravenţionala în cuantum de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare, mai susţin procurorii anticorupţie.

În acelaşi dosar, au mai fost condamnaţi următorii:

• Omul de afaceri Cornel Penescu: nouă luni cu suspendare
• Gheorghe Nicuţ, fost primar al municipiului Curtea de Argeş: 3 ani şi 4 luni cu supendare
• Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa: 3 ani şi 4 luni cu supendare
• Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung: 3 ani şi 4 luni cu supendare
• Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş: 3 ani şi 4 luni cu supendare
• Ioan Popa, primar al comunei Stâlpeni: 2 ani cu suspendare
• Ion Nicolae, reprezentant al S.C. Zeus S.A. Piteşti: 5 luni cu suspendare
• Gheorghe Dumitrache, diriginte de şantier: 5 luni cu suspendare
• Mircea Tudor, diriginte de şantier:  5 luni cu suspendare
• Grigore Dobre- asociat şi administrator la SC Zeus S.A. Piteşti: 3 ani şi 4 luni cu supendare

Şi aceştia au făcut recurs, urmând ca pe data de 18.04.2014, să fie pronunţată hotărârea definitivă.