„Orice ne irită în legătură cu ceilalţi ne poate ajuta să ne înţelegem mai bine“. Ce a vrut să spună faimosul psiholog Jung cu aceste cuvinte

Lucrurile care ne deranjează la ceilalţi scot la iveală aspecte pe care nu le conştientizăm şi pe care, dacă le-am înţelege, le-am putea folosi în interesul nostru, spun psihologii. Însuşi fondatorul psihologiei analitice, Carl Gustav Jung, a sintetizat această teorie: orice ne irită în legătură cu ceilalţi ne poate ajuta să ne înţelegem mai bine pe noi înşine.

“Există aspecte interioare pe care omul refuză să le accepte ca fiind parte din el, însă nu are nicio reţinere în a-i acuza pe alţii că le au. De exemplu, în momentul în care spui <<nu îmi plac oamenii care bârfesc>>, îţi exprimi o nemulţumire, însă, în acelaşi timp, vorbeşti şi tu despre ceilalţi, adică procedezi la fel. Vorbeşti despre o situaţie pe care o cunoşti şi în momentul în care ajungi să o cunoşti, o interiorizezi. Informaţia este stocată în creier. Nu poţi recunoaşte ceva ce nu ştii că este. Atât timp cât nu cunoşti ceva ce este, este ca şi cum acel ceva nu ar exista”, explică, pentru Adevărul, Erna Constantin, psihoterapeut (Psihoterapie integrativă) şi psiholog (Psihologia resurselor umane). 

 Recunoşti agresivitatea pentru că ai interiorizat-o

Când afirmi despre o persoană că-ţi displace, de exemplu, pentru că este agresivă, spui, de fapt, în interpretarea unui psiholog, că şi în tine există un aspect ca cel văzut la persoana în cauză, de care eşti nemulţumit, dar pe care nu–l recunoşti ca fiind şi al tău, pe care, de fapt, nu ţi-l asumi. 

“Atunci când omul se raportează la agresivitatea altui individ, de exemplu, el o recunoaşte pentru că a interiorizat această agresivitate, la un moment dat, în viaţa lui. Şi atunci, de fapt, el proiectează pe acel individ ceva ce nu îi place din interiorul lui”, spune psohoterapeutul.

Iar exemplele pot continua atât cu afirmaţii negative la adresa celorlalţi, cât şi cu concluzii apreciative. “Poţi spune <<tu eşti leneş>> pentru că vezi în celălalt acea parte leneşă pe care tu nu o accepţi la tine. Poţi spune, de asemenea, <<eşti minunat>>, pentru că în tine există părţi pe care le consideri minunate. Doar că omului îi este mai uşor să se raporteze la acele asemănări dintre el şi ceilalţi care îi plac decât la cele care nu îi plac”, mai spune Erna Constantin.

Afirmaţia lui Carl Jung, potrivit căreia orice ne irită în legătură cu ceilalţi ne poate ajuta să ne înţelegem mai bine pe noi înşine, este mai uşor de admis când realizăm ce vrem, de fapt, să spunem, condamnându-i pe cei faţă de care manifestăm antipatie.

“În momentul în care afirmi <<nu înţeleg de ce nu se poate abţine să facă asta, eu fac eforturi şi el...>>, poţi spune că ai rostit cuvintele cheie: <<eu fac eforturi>>. Deci şi ţie ţi se întâmplă exact cum vezi că se întâmplă la celălalt, iar traducerea afirmaţiei tale este: <<cum îşi dă voie să se manifeste aşa, în timp ce eu nu îmi dau voie ?>>”, explică psihoterapeutul Erna Constantin .

Acest lucru se întâmplă, spune specialistul, pentru că persoana deja şi-a setat, la nivel inconştient, ce este bine şi ce nu este bine, din propria perspectivă, chiar dacă acele părţi care nu îi plac se află acolo.

“Ideea este că şi ceea ce deranjează la ceilalţi poate ajuta la cunoaşterea propriei persoane, poate scoate la iveală aspecte care nu erau conştientizate şi care pot fi utile în diverse situaţii. De pildă, dacă persoana, după ce hotărăşte ce o deranjează la celălalt, continuă prin a-şi adresa întrebări legate de propria persoană <<când am mai întâlnit asta?>>, <<cum am învăţat să nu îmi placă asta>>, poate descoperi informaţii despre propria persoană la care nu s-a mai gândit până în acel moment, sau poate nu în această manieră”, încheie Erna Constantin.