O biserică-unicat din secolul XIV, vandalizată. Clădirea riscă să dispară dacă nu va fi reabilitată

Realizată în secolul al XIV-lea într-un stil bizantin unic, biserica Sân Nicoară din Curtea de Argeş a fost vandalizată în ultimele luni de mai multe grupuri de tineri care au scris cu graffiti pe ziduri şi au rupt bucăţi de cărămizi. Dacă nu va fi introdusă într-un proiect de reabilitare, biserica riscă să dispară nu peste mulţi ani.

Recent, monumentul a revenit în proprietatea Primăriei Curtea de Argeş, după ce până în 2017 a fost administrat de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Deocamdată, nicio instituţie publică nu e interesată să conserve şi să reabiliteze biserica.

Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş, ne-a declarat: ”Pentru a proteja ruinele de la Sân Nicoară, este necesar ca Primăria Curtea de Argeş să pună un paznic acolo. Nu sunt proiecte de conservare a monumentului. Ca primă măsură, trebuie protecţie cu gard şi pază. Pe termen mediu este un risc ca zidăria să se distrugă. La început, acolo a fost o biserică catolică. Trebuie să se facă ceva pentru conservarea acestui monument. Nu e normal că s-a ajuns să se mâzgălească zidurile şi să se arunce seringi pe acolo”.

Biserica a fost catolică la origini

După cum spune Constantin Panţurescu, primarul oraşului Curtea de Argeş, ”este un gard la acele ruine. Poliţia Curtea de Argeş a deschis un dosar legat de vandalizarea monumentului, încă nu au fost identificaţi autorii. Consider că nu este necesar să punem un paznic acolo. Încercăm acum să facem un proiect de reabilitare a bisericii cu fonduri europene. ”

Ruinele Bisericii Sân Nicoară, aflate în parcul cu acelaşi nume din Curtea de Argeş, păstrează tainele unei lăcaş din secolele XIII-XIV, care s-a vrut catolic, dar care s-a ales cu o arhitectură ortodoxă.

Cunoscută drept paraclisul primei Curţi Domnesti de la Argeş, dar şi sub denumirea de “Biserica Sfântul Nicolae cel Mic”, nume dat pentru a evita confuzia cu alt lăcaş - Sfântul Nicolae Domnesc (Biserica Domnească), aflat în imediata sa vecinătate, de care, pe vremuri, se lega printr-un tunel secret, Biserica Sân Nicoară, sau ceea ce a mai rămas din ea, păstrează în morfologia denumirii sale, chiar forma arhaică a cuvintelor “Sfântul” (Sân) şi “Nicolae” (Nicoară).

Componentă a ansamblului Curţii Domneşti, Biserica Sân Nicoară ar fi, după tradiţia populară, ctitoria Doamnei Marghita, soţia legendarului Negru Vodă. Potrivit celei mai cunoscute legende legate de sfântul lăcaş, biserica ar fi fost însă ridicată din porunca Doamnei Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă (Vladislav Vlaicu).

“Legenda spune că a fost biserică romano-catolică şi a slujit ca lăcaş de cult pentru doamna Clara Dobokay. Tot legenda spune că Vladislav Vlaicu, fiind plecat la război, doamna a adus mulţi preoţi catolici cu care spera să-i catolicizeze pe români. Reîntors victorios de pe câmpul de luptă, Vlaicu s-a mâniat foarte tare la auzul politicii duse de mama sa (vitregă) şi a dat ordin să se tragă cu tunul cu ghiulele de piatră în biserică. Apoi a alungat-o pe mama sa, într-un car cu boi, în Transilvania. Fiind vară şi foarte cald, atunci când Doamna Clara a ajuns la Domneşti şi boii au văzut apa, au luat-o la fugă spre râu şi au răsturnat carul în râu. Doamna Clara s-a înecat. De atunci râul se numeşte Râul Doamnei”, spune istoricul Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Curtea de Argeş.

Lăcaşul a fost finalizat - în contextul aceleiaşi legende - de Vlaicu Vodă, biserica ajungând să slujească, potrivit dorinţei voievodului, recunoscut pentru contribuţiile sale importante la propăşirea ortodoxiei, cultului ortodox.

“În realitate, biserica are o arhitectură ortodoxă, întâlnită şi la biserici din Vidin, Nesebăr (Messembria) şi chiar la Bogdan-Saray, din Constantinopol. Urmele de frescă demonstrează că este vorba de o biserică ortodoxă, de la sfârşitul sec. XIII, început de XIV”, mai precizează Ştefan Dumitrache.

Alexandru Odobescu a salvat lăcaşul de la demolare

Turnul-clopotniţă al vechiului lăcaş a rezistat vreme de câteva secole. Ruinarea turnului s-a produs târziu, în secolul XIX. Scriitorul Alexandru Odobescu, venind de la Râmnicu Vâlcea, i-a găsit într-o zi pe câţiva locuitori în frunte cu un preot demontând biserica. La solicitarea sa, Guvernul a trimis jandarmi să protejeze monumentul pentru a nu fi dărâmat complet. Astfel, Alexandru Odobescu a salvat biserica Sân Nicoară de la demolare.

Săpăturile arheologice întreprinse în zonă acum câţiva ani au scos la iveală resturi de ceramică smălţuită, bucăţi de cahle, olane pentru acoperiş, fragmente de frescă, vase de sticlă, monede de argint şi aramă şi bijuterii de argint din secolul XIV-XV.