Înfiorătoarea crimă comisă în comunism. Ucigaşii, tată şi fiică, au fiert capul unei pictoriţe pentru a-i scoate dinţii de aur
0În februarie 1978, ştirea unei crime sadice îngrozea România. În pădurea Trivale din Piteşti era găsit cadavrul decapitat al pictoriţei Florica Steriade, una dintre cele mai apreciate artiste din acele vremuri. Criminalii - un zugrav care-i renovase apartamentul şi fiica acestuia.
După cum se precizează în rechizitoriul procurorilor din 1978, autorii oripilantei fapte au fost Nicolae Ştable şi fiica sa, Valerica, mobilul crimei fiind jaful. Aceştia i-au tăiat capul pictoriţiei şi după aceea l-au fiert, pentru a putea să îi scoată dinţii de aur.
Cei doi criminali i-au tăiat părul şi l-au ascuns într-o pernă, iar oasele capului le-au aruncat în lacul unor vecini, aflat la mai puţin de o sută de metri de locul crimei. Deoarece nu îngropaseră foarte adânc cadavrul, iar câinii deja începuseră să tragă cu dinţii bucăţi din el, lui Nicolae Ştable i-a trecut prin cap că ar fi mai bine să anunţe chiar el organele de anchetă pentru a nu fi bănuit după aceea.
În cele din urmă, după ce investigatorii au pus cap la cap toate indiciile şi probele, cei doi asasini au fost condamnaţi şi au stat mai mulţi ani în închisoare. Fiica lui Nicolae Ştable a murit după Revoluţie într-un accident de maşină peste hotare, iar tatăl său a decedat şi el acum câţiva ani.
Cum a ajuns un zugrav să fie criminal? La începutul anului 1978, pictoriţa Florica Steriade avea nevoie de un zugrav pentru a îi recondiţiona apartamentul în care locuia în Piteşti. Prin intermediul unor prieteni, a luat legătura cu Nicolae Ştable, un zugrav de meserie de lângă Piteşti. Încet-încet, pe măsura ce recondiţiona apartamentul pictoriţei, zugravul a văzut că aceasta are în casă bijuterii şi numeroase tablouri. În scurt timp, acesta a pus la cale un plan diabolic pentru a o ucide pe pictoriţă.
După ce a terminat de zugrăvit apartamentul pictoriţei, Nicolae Ştable a rugat-o pe aceasta, în schimbul unor viitoare servicii, să-i facă portretul fiicei sale, Valerica, în cadrul special oferit de pădurea Trivale din Piteşti, mizând şi pe faptul că Florica Steriade avea o pasiune pentru tablouri pictate în natură.
Referindu-se la tragica dispariţie a surorii sale, la 27 ianuarie 1978, în pădurea de pe teritoriul satului Ciocănăi din comuna Moşoaia, Albăstrica Iavorschi consemna în jurnalul său intim după o perioadă de la comiterea crimei: "În vară, soţii Steriade s-au hotărât să văruiască în casă. Unul dintre zugravi, tentat de bogăţiile familiei Steriade, a pus la cale un plan de tâlhărie. A rugat-o să-i facă un portret fiicei sale şi a atras-o într-un parc de la marginea oraşului. I-a dat în cap, i-a luat bijuteriile de pe ea şi cheile de la casă. Pe sora mea, a lăsat-o acolo, în pădure, acoperită de frunze... A fost găsită câteva săptămâni mai târziu, moartă, iar corpul mâncat de animale".
Pictoriţa, fostă elevă a lui Tonitza
Născută în 1913 în comuna Fântânele din Bacău, Florica Steriade a absolvit în 1937 Academia de Arte Frumoase din Iaşi, printre profesorii ei numărându-se şi Nicolae Tonitza. A predat desenul timp de opt ani în Basarabia şi într-o comună din Mehedinţi, după care s-a mutat la Piteşti în 1945, unde a predat până în 1970 la cele mai importante licee din oraş. A participat la zeci de expoziţii în ţară, iar multe dintre tablourile sale au intrat în colecţii particulare şi de stat din Belgia, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia şi România.