În cât timp poate obţine o bancă executarea silită pentru un client care nu mai plăteşte creditul. Cum a scăpat un român de executarea silită

După ce, în 2014, Judecătoria Piteşti a încuviinţat executarea sa silită pentru un credit contractat la Raiffeisen Bank S.A, la mai bine de doi ani de la contestarea măsurii, un argeşean a reuşit să scape de executare. Tribunalul Argeş a stabilit, în favoarea sa, că dreptul de a obţine executarea silită se face în termen de trei ani de la data ultimei plăţi şi nu de la data scadenţei. Decizia poate fi invocată în speţe similare.

În 2008 Daniel Gavrilă a contractat un credit de la Raiffeisen Bank S.A, cu scadenţă la 11 noiembrie 2013. Omul şi-a pătit ratele timp de un an, până în 2009, după care n-a mai făcut nicio plată. Banca a apelat la o firmă de recuperarea debite, iar în în iunie 2014, Judecătoria Piteşti a încuviinţat executarea sa silită.
 

Daniel Gavrilă a contestat executarea, pe motiv că nu i s-a comunicat titlul executoriu şi că termenul în care împotriva sa se putea obţine executarea silită expirase, avocatul său arătând că executarea ar fi trebuit făcută în trei ani de la data ultimei plăţi.

La începutul anului 2016, Judecătoria Piteşti i-a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată. Practic, instanţa a constatat că nu a operat prescripţia (data scadentă finală fiind 11 noiembrie 2013, cererea de încuviinţare  a executării silite fiind formulată la data de 19 mai 2014 şi încuviinţată la 5 iunie 2014).

Tribunalul Argeş a stabilit că omul nu poate fi executat
 

Daniel Gavrilă a făcut apel, iar Tribunalul Argeş a schimbat total decizia Judecătoriei Piteşti: “Admite apelul. Schimbă sentinţa în sensul că, admite contestaţia la executare şi anulează formele de executare în dosarul de executare 651/2014 al BEJ Damaschin Marius. Definitivă”. 

Judecătorul a constatat că apelul este fondat pentru următoarele considerente: dreptul de a obţine executarea silită se prescrie "în termenul de trei ani de la data ultimei plăţi (nr.2009) şi nu de la data scadenţei (2013) aşa cum greşit a reţinut instanţa de fond, astfel încât faţă de 2009, data ultimei plăţi, a intervenit prescripţia”, după cum se arată în decizia pronunţată de Tribunalul Argeş.

“Soluţia Tribunalului Argeş poate fi invocată în speţe similare”  
 

Această decizie ar putea fi considerată un precedent pentru câştigarea, de către clienţii restanţi ai diferitelor bănci a unor procese similare. ”Soluţia Tribunalului Argeş nu este singulară şi poate fi invocată în speţe similare  cu menţiunea că în sistemul de drept românesc, care nu atribuie precedentului judiciar valoare de lege şi obligativitate, invocarea unei anumite practici judiciare are doar o valoare orientativă”, a explicat, pentru Adevărul, acocatul Raluca Cîrstea - Legal Land

Ce spune executorul

Potrivit executorului, clientul s-a prelevat de faptul că nu a luat la cunoştinţă, cu semnătură, de procedura instituită împotriva sa.
 

“Articolul acesta de lege îl interpretează fiecare judecător. De fapt, legea ce spune: că dreptul de a curge prescripţia se naşte din momentul în care se naşte dreptul de a cere executarea silită. În momentul în care, în contract, se spune că a întârziat  o lună, două, trei, iar după trei luni se poate cere executarea silită, conform contractului de credit, de atunci începe să curgă termenul de prescripţie. Termenul de prescripţie se întreupe de fiecare dată când se recunoaşte, prin orice modalitate, datoria pe care o are debitorul faţă de creditor. Orice modalitatea înseamnă: plata oricărei sume de bani în contul acelui contract de credit (oricât de mică sau oricât de mare ca valoare) sau să recunoască în scris, prin semnătură sau prin act, acest lucrtru  (un plic returnat poate fi şi el o dovadă că a luat la cunoştinţă). Tribunalul i-a admis prescripţia probabil pentru că în această perioadă de trei ani de zile, banca, în momentul în care a apelat la firma de recuperări, dânsul nu a luat la cunoştinţă despre debit cu niciun fel de semnătură şi nu a plătit nicio sumă în cei trei ani de zile în care se putea declara scadenţa anticipată  a creditului “, a declarat, pentru Adevărul, executorul judecătoresc Marius Damaschin.
 

Pentru că procesul a fost între client şi firma de recuperare a a debitului (contestaţia fiind făcută la dosarul de executare al BEJ Damaschin Marius), reprezentanţii băncii spun că decizia nu are impact asupra Raiffeisen Bank.

“Raiffeisen Bank nu a fost parte în acest litigiu (deci nu are impact asupra băncii)”, a arătat Bogdana Diaconu - Public Affairs Specialist Raiffeisen Bank.