Fotografia rarisimă a Piei Brătianu, soția lui Ion C. Brătianu. Fotograful, consilier imperial al lui Franz Josef

Muzeul Național Brătianu de la Ștefănești-Argeș găzduiește printre alte exponate o fotografie foarte rară a Piei Brătianu, soția lui Ion C. Brătianu. Fotografia a fost realizată în 1914 de către fotograful german Carl Pietzner, cu șase ani înainte de decesul Piei Brătianu.

Pia Brătianu, soția lui Ion C. Brătianu, cea mai importantă figură feminină a familiei de la Florica, s-a născut pe 20 iulie 1841. Abia împlinise un an când a rămas orfană de mamă, fiind apoi crescută de către bunicii materni, Ghiță și Sultana Capeleanu. Conform tradiției vremii, a fost trimisă la pension la Craiova, dar a trebuit să-și întrerupă studiile în 1857, la vârsta de 16 ani, când a rămas orfană și de tată.

„După această tragedie, de creșterea ei s-au ocupat doi unchi cu concepții conservatoare, Iancu Capeleanu și Matei Vlădescu, care au trimis-o la Mănăstirea Ostrov, din Călimănești. Acolo s-a aflat în grija Maicii Maximilia, una dintre surorile lui Ion C. Brătianu. În aceste împrejurări l-a cunoscut pe Brătianu și, în ciuda unei diferențe de vârstă de 20 de ani între ei și a opoziției familiei Piei, cei doi s-au căsătorit pe data de 6 iulie 1858”, precizează Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Național Brătianu.

Pia și Ion C. Brătianu au hotărât să se stabilească la Ștefănești, în Argeș, unde au extins mica locuință cu trei camere și o pivniță, pe care o deținea Ion C. Brătianu, și au transformat-o în ceea ce avea să fie cunoscut drept „conacul de la Florica”.

Pia și Ion C. Brătianu au avut opt copii: cinci fete și trei băieți. Prima născută în familie, Florica, avea să moară la vârsta de trei ani, în 1865. Este și motivul pentru care familia a decis, în amintirea fiicei pierdute, să dea conacului și domeniului numele „Florica”.

Pia și-a educat copiii în spiritul dragostei pentru țară știind că, într-o bună zi, aceștia vor călca pe urmele tatălui lor. De altfel, doi dintre copii, Ionel și Vintilă, au ajuns prim-miniștri ai României.

Pia Brătianu s-a stins din viață la București, în 1920, la vârsta de 79 de ani.

Fotografia rară a Piei deținută de către Muzeul Național Brătianu este un exemplar sepia realizat în studioul deținut de Carl Pietzner, în Karlsbad, Austro-Ungaria (astăzi, Karlovy Vary, în Cehia). „Fotografia a fost făcută, cel mai probabil, în 1914; în vara acelui an, Pia a fost la băile din Karlsbad și este foarte posibil ca aceasta să fi fost fotografiată în timpul șederii acolo. Este vorba despre un pozitiv pe hârtie cu gelatino-bromură de argint, ce a fost lipit pe carton. Pia este fotografiată bust, cu corpul conturnat ușor spre dreapta, dar cu privirea îndreptată spre stânga, imaginea fiind într-un medalion”, adaugă Mihai Alexandrescu.

Fotograful care l-a imortalizat pe împăratul Franz Josef

Studioul fotografic din stațiunea Karlsbad unde a fost imortalizată Pia Brătianu a fost deținut de Carl Pietzner (1853-1927). Iar povestea fotografului german este una demnă de un film.

Carl Pietzner s-a născut la 9 aprilie 1853, la Wriezen, în Prusia, iar în 1877, a pus bazele primului său studio fotografic din Imperiul Austro-Ungar, la Teplice. După opt ani, în 1885, și-a cumpărat o casă în care și-a mutat studioul. Afacerea avea să se crească atât de mult, încât acesta și-a deschis ateliere în mai multe orașe, între care și la Viena, în 1891. Din 1893, a devenit fotograf al Curții Imperiale și din 1909 a fost numit consilier imperial. Carl Pietzner l-a fotografiat de mai multe ori pe împăratul Franz Josef.

În domeniul său de bază, cel al fotografiei, apogeul afacerii a fost atins la 1900, când Carl Pietzner deținea pe tot cuprinsul Austro-Ungariei un număr de 17 studiouri în care avea peste 300 de angajați.

Bătrânețea, depresia și agonia financiară l-au determinat pe Carl Pietzner să se sinucidă în apartamentul său din Viena, la 25 noiembrie 1927.