Fiica unui faimos domnitor român a declanșat un război. Povestea fascinantă a frumoasei Ruxandra Basarab

Una dintre cele mai frumoase prințese din secolul al XVI-lea din Europa, Ruxandra Basarab, provenită dintr-o familie ilustră, a stârnit multe pasiuni printre mai mulți domnitori din Țara Românească și Moldova.

Ruxandra Basarab, una dintre fiicele domnitorului Neagoe Basarab și ale soției sale, doamna Despina, s-a născut la începutul secolului al XVI-lea, data exactă a nașterii sale nefiind identificată, deși s-au făcut, de-a lungul ultimelor decenii, mai multe studii arheologice și istorice.

Neagoe Basarab, ctitorul mănăstirii Curtea de Argeș, a avut în total trei băieți și trei fete. După decesul domnitorului, survenit în 1521, băiatul său Teodosie i-a succedat la tron la o vârstă fragedă, însă sub tutela mamei sale. Teodosie a domnit însă doar trei luni, fiind înlăturat de către Radu de la Afumați și murind ulterior la Constantinopole, din cauza sănătății precare.

La începutul anului 1522, doamna Despina, văduva lui Neagoe Basarab, s-a refugiat la Sibiu împreună cu fiicele sale Stana și Ruxandra.

„La Sibiu, doamna Despina a fost protejată de vărul său, regele Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei, precum și de voievodul Ioan Zapolya. Și tot în perioada petrecută la Sibiu, doamna Despina s-a ocupat mult pentru ca fiicele sale, prințesele Stana și Ruxandra Basarab, să aibă parte de o educație aleasă, făcând tototdată aranjamente pentru ca fiicele să aibă pe viitor mariaje pe măsura rangului lor”, spune profesorul de istorie Constantin Vasilescu.

În noiembrie 1525, doamna Voica, prima soție a lui Radu de la Afumați, a murit de apoplexie, iar domnitorul s-a decis în scurt timp să se recăsătorească. A cunoscut-o pe Ruxandra Basarab, de care s-a îndrăgostit fulgerător, hotărându-se ulterior în doar câteva săptămâni să se căsătorească cu aceasta. Alegerea avea și motive politice, Radu de la Afumați devenind astfel rudă cu familia Craioveștilor, care l-a susținut ulterior foarte frecvent.

Primul soț a fost asasinat

„Numai că alegerea lui Radu de la Afumați de a se căsători cu Ruxandra Basarab, una dintre cele mai frumoase prințese ale vremii, a atras furia lui Ștefăniță, domnul Moldovei, care era și el îndrăgostit de aceasta. Iar acest duel amoros a dus la un fel de război troian. În două rânduri, în februarie și respectiv noiembrie 1526, armata moldoveană a intrat în Țara Românească cu gândul răzbunării. După câteva lupte crâncene, s-a ajuns la pace, iar Ștefăniță Vodă a primit de soție pe Stana, sora mai mică a Ruxandrei”, adaugă profesorul Constantin Vasilescu.

Numai că boierii Drăculești, care înainte de 1525 îl susținuseră pe Radu de la Afumați, nu au apreciat mariajul cu o membră a familiei Craioveștilor, acuzându-l de trădare. În cele din urmă, conflictul va duce la asasinarea lui Radu de la Afumați în 1529.

Frumoasa domniță din Țara Românească care a provocat conflictele amoroase și politice s-a recăsătorit după câțiva ani cu un alt domnitor, de această dată Radu Paisie, cel care a condus Țara Românească între 1535 și 1545, după ce înainte fusese călugăr la Curtea de Argeș.

Numai că în primăvara lui 1545 Radu Paisie a fost înlăturat de pe tron de către fratele său Mircea Ciobanu, fiind forțat de otomani să se exileze la Alexandria, în Egipt, unde a murit după câteva luni. Și tot în 1545 s-a stins din viață și domnița Ruxandra Basarab, cea care a stârnit atâtea pasiuni în rândul domnitorilor din Țara Românească și Moldova.