Fabuloasa poveste a regizorului celebrului film „Casablanca“. De ce a părăsit Ungaria
0Unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile, Michael Curtiz, a făcut carieră la Hollywood, regizând, printre multe pelicule de top, „Casablanca”, unul dintre cele mai iubite filme din toate timpurile.
Marele regizor s-a născut pe 24 decembrie 1886 la Budapesta, numele din certificatul de naştere fiind Manó Kaminer.
A studiat la Universitatea Markoszy şi la Academia Regală de Teatru şi Artă din Budapesta, înainte de a debuta ca actor şi regizor ca Mihály Kertész la Teatrul Naţional Maghiar în 1912. La începutul Primului Război Mondial a fost înrolat în artileria Armatei Austro-Ungare, după care a revenit la cinematografie în 1915.
Curtiz a părăsit Ungaria şi s-a stabilit la Viena după ce industria filmului a fost naţionalizată în 1919, în timpul scurtei Republici Sovietice Ungaria. A realizat cel puţin 21 de filme pentru Sascha Films, printre ele filmele epice biblice Sodom und Gomorrha (1922) şi Die Sklavenkönigin (1924). Ultimul, lansat în Statele Unite sub numele de Moon of Israel, a captat atenţia celebrului lui Jack Warner, care l-a angajat pe Curtiz în 1926 la propriul său studio de la Hollywood, cu intenţia de a face un film asemănător pentru Warner - Noah's Ark, care a fost lansat în 1928. Înainte de a pleca în America, Curtiz realizase deja 64 de filme, trecuse prin două căsnicii euşuate şi avea o fiică şi un fiu, ambii nelegitimi.
La Hollywood, regizorul a adoptat numele Michael Curtiz şi a făcut ca Warner Brothers să devină studioul de film cu cea mai rapidă creştere. În cariera sa la Hollywood, Curtiz a regizat 102 filme şi i-a făcut vedete pe Errol Flynn, Olivia de Havilland şi Bette Davis. Michael Curtiz a fost nominalizat de cinci ori la Oscar, cîştigând de două ori premiul, pentru cel mai bun scurt-metraj, pentru Sons of Liberty şi o dată ca cel mai bun regizor pentru Casablanca.
La începutul anilor 1940, Curtiz avea un salariu de 3.600 de dolari pe săptămână şi având o vilă echipată cu teren de polo. Unul dintre numeroşii săi parteneri de polo a fost Hal B. Wallis, pe care Curtiz l-a cunoscut la sosirea sa în Statele Unite şi cu care a avut o relaţie foarte apropiată. Soţia lui Wallis, actriţa Louise Fazenda şi a treia soţie a lui Curtiz, Bess Meredyth, o actriţă şi scenaristă, au fost prietene apropiate de la căsătoria lui Meredyth cu Curtiz în 1929. Curtiz era în mod frecvent infidel şi a avut numeroase relaţii extraconjugale cu figurantele de pe platou. Meredyth l-a părăsit la un moment dat pentru o perioadă scurtă, însă au rămas căsătoriţi până în 1961, cu puţin timp înainte de moartea lui Curtiz.
Realizat în 1942, Casablanca, avându-i în rolurile principale pe Ingrid Bergman şi Humphrey Bogart, a avut opt nominalizări la Oscar, câştigând trei trofee.
Deşi Curtiz a reuşit să părăsească Europa înaintea instaurării nazismului, alţi membri ai familiei sale nu au fost la fel de norocoşi. Familia surorii sale a fost trimisă la Auschwitz, unde soţul acesteia a murit. Curtiz a donat o parte din propriul salariu Fundaţiei Europene de Film, a asociaţie benevolă care ajuta refugiaţii europeni din industria filmului să se descurce în SUA.
În 1960, Michael Curtiz a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame. În 2007, AFI (American Film Institute) a poziţionat Casablanca pe locul 3 şi Yankee Doodle Dandy pe locul 98 în topul celor mai bune filme americane din istorie.
Ultimul său film, The Comancheros, a fost lansat cu mai puţin de un an înainte de moartea sa, pe 10 aprilie 1962.