Defrişările din Trivale vor condamna la moarte zeci de specii de plante şi păsări

Reprezentanţii mai multor asociaţii ecologice, aspecialişti în mediu, botanişti şi ornitologi trag un  semnal de alarmă referitor la pericolul pe care-l reprezintă transformarea pădurii Trivale în cartiere rezidenţiale .

Dacă  se va menţine actualul  ritm al  defrişărilor în Pădurea Trivale, în câţiva ani zeci de specii de păsări vor dispărea din zon[! Este averismentul pe care-l dau reprezentanţii mai multor asociaţii ecologice care, de trei luni, luptă pentru declararea Pădurii Parc Trivale drept rezervaţie naturală.

 Ciocârlia de pădure, pitulicea sfârâitoare,  cneparul, presura sură, viesparul,  ghionoaia sură, ciocănitoarea de grădină, ciocănitoare de stejar , muscarul gulerat, huhurezul mic, cojoaica cu degete scurte sau ciuful de pădure ar putea fi doar amintiri pentru piteştenii ce vor fi nevoiţi să se plimbe, nu printre arbori, ci printre vile.
 
“Aceste păsări fac obiectul unor măsuri de conservare  privind habitatul. Ele nu vor mai avea unde să cuibărească şi vor dispărea dacă nu facem ceva să le protejăm”, spune  prof. univ.  Radu Gava.
 “ Am găsit în pădurea Trivale un număr de 87 de specii de păsări din care 80 se regăsesc  pe listele Convenţiei de la Berna, 17 specii  în anexa  Convenţiei de la Bonn şi 8 specii în anexa I a Directivei Păsări. Toate aceste aspecte ne fac să fim optimişti în ceea ce priveşte reuşita demersului de transformare a Pădirii Parc Trivale în arie protejată de interes naţional. “, spune  Denisa  Conete , reprezentantul Societăţii Ornitologice Române.
Zece specii rare de plante, în pericol
În ceea ce priveşte pericolul care pândeşte flora, odată cu defrişările din Trivale  dispar  nu numai stejarii şi gorunii ci şi o seie de plante rare , cele mai valoroase dintre ele fiind  Orchis morio, Alopecurus aequalis, Typha minima şi Campanula abietina.
„În Pădurea Trivale există 10 specii de plante rare, în pericol de a dispărea.  Paradoxul face ca opt dintre ele să se afle chiar pe terenurile revendicate. Este vorba despre plante ierboase precum: clopoţei albaştri, coada vulpii,  papură pitică, orhidee şi patru specii de plante iubitoare de apă”, explică conf. univ. dr Valeriu Alexiu, botanist. 

 Singura şansă pentru aceste plante este declararea  a ceea ce a mai rămas din  Pădurea Parc Trivale  (287 din cele 430 de hectare care, doar teoretic, nu puteau fi retrocedate), în  arie naturală protejată  de interes naţional  prin  încadrarea la  categoria Rezervaţie Naturală.

„În mai, s-a întrunit prima dată această comisie. Până la toamnă sperăm să reuşim să încheiem cu actele şi să vedem dacă ni se aprobă dosarul. Eu zic că are şanse să devină Rezervaţie naturală, iar dacă se va întâmpla acest lucru  şi proprietăţile particulare vor trebui să se supună unui regim strict”, spune Marius Dumitru, director în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Piteşti,  care, impreună cu alţi specialişti în mediu, cu reprezentanţi ai autorităţilor şi reprezentanţi ai unor asociaţii ecologice pune la punct documentaţia necesară pentru reuşita demersului. 

  Asociaţia Pădurea Zamfireşti continuă lupta pentru defrişare

 În timp ce unii se zbat pentru protejarea arborilor şi păsărilor din Trivale, cei 23 de peoprietari de terenuri forestiere ale căror suprafeţe însumează aproape 4,5 hectare,  constituiţi în Asociatia Padurea Zamfiresti, continuă demersurile  pentru defrişarea a 5000 de metri pătraţi de pădure în vederea realizării unui drum de acces din strada Zamfireşti către viitorul cartier rezidenţial, asta în baza unui aviz favorabil primit din partea Regiei Nationale a Pădurilor  şi a unei autorizaţii de la  ITRSV Ploieşti. Direcţia Silvică Argeş, însă, încearcă să împiedice măcelul şi refuză, în ciuda presiunulor făcute de reprezentanţii asociaţiei, să marcheze arborii, în vederea teierii.