De ce ne simţim letargici şi deprimaţi primăvara. Semnele clare ale unei tulburări afective severe de sezon

Sunt mulţi oameni care primăvara se simt mai trişti şi mai lipsiţi de vlagă decât în alte anotimpuri. Tonusul psihic foarte scăzut poate fi un semn al ceea ce se numeşte depresie de primăvară. Când este coroborat cu izolarea, letargia, anxietatea, lipsa resurselor interioare şi a celor fizice, acest simptom este pus pe seama unei tulburări afective sezoniere.

Trăim într-o zonă a globului în care beneficiem de o climă temperat-continentală, cu patru anotimpuri, sau cel puţin aşa este în teorie, deşi, în practică, lucrurile nu mai stau exact cum le descriau autorii în abecedarele vechi.

"În orice caz, anotimpurile, aşa cum le ştim noi, aduc cu sine dincolo de schimbările climatice caracteristice, un soi de aşteptări din punct de vedere social - un set de expectanţe la care cei mai mulţi dintre noi ne raliem. Aşadar, vara, cu soarele ei din abundenţă ne obligă la o vestimentaţie lejeră, în acest sezon ne programăm concediile mult aşteptate, suntem mai activi social, mergem la mare, la piscină, ne răcorim la munte iar zilele sunt lungi şi serile călduţe până târziu în noapte. Vara suntem ca un furnicar în plină vervă. Toamna aduce vremea mohorâtă şi ploile, reluarea serviciului, începerea anului şcolar sau universitar şi este acel sezon din an care îndeamnă oarecum la introspecţie şi contemplare în ritmul boem sau poate rutinier al fiecăruia. În cele din urmă, iarna înseamnă de cele mai multe ori activităţi indoor şi hibernare”, explică, pentru „Adevărul“, psihologul Aurelia Mazilu. 

De unde vine aşa-numita depresie de primăvară

Trecerea de la iarnă la primăvară nu e entuziasmantă pentru toată lumea. Adaptarea este, pentru anumite persoane, un efort prea greu de dus.

„În afară de cei care preferă sporturile de iarnă, acest anotimp este unul parcă amorţit, iar unii dintre noi ne simţim, din punct de vedere fizic şi psihic, chiar aşa. Organismul este de cele mai multe ori slăbit, avem un metabolism mai lent şi asta ne modifică chimia interioară şi ne influenţează psihicul în mod direct. Dar există şi reversul medaliei, atunci când stările noastre lăuntrice ne influenţează starea de sănătate în mod negativ şi suntem mai predispuşi bolilor. 

Astfel, iată cum ne putem regăşi într-un cerc vicios, în care nu mai reuşim să ne dăm seama de ce ne simţim aşa amorţiţi, letargici, fără chef şi ne scăldăm într-o chimie a neputinţei tocmai când societatea are mai multă nevoie de noi. Iată de ce sosirea primăverii, anotimpul care inclusiv în natură presupune o reînnoire, ne scoate efectiv din zona de confort călduţă şi cu minimul de consum de energie în care ne „balacisem” întreaga iarnă, pentru a relua acest ciclu social de activităţi”, mai spune psihologul.

Cei care fac mai greu faţă pocesului de adaptare la schimbarea anotimpului sunt şi cei mai predispuşi să intre într-un cerc vicios în care se simt neputincioşi.

„Unii dintre noi suntem mai pregătiţi fizic şi psihic pentru ritmul acesta de cele mai multe ori alert, alţii suntem mai puţin pregătiţi şi mai puţin disponibili emoţional pentru a ne remonta. Că orice schimbare care presupune ajustări şi re-ajustări, trecerea aceasta antrenează toate resursele noastre pentru a ne acorda la ritmul societăţii şi a culturii în care trăim.”, arată psihologul Aurelia Mazilu.

„Ai răbdare cu ritmul tău, cu schimbarea ta!”

Potrivit specialistului, presiunea socială care există vizavi de schimbare şi capacitatea noastră de a ne adapta este uneori foarte mare iar îngrijorarea că suntem diferiţi, inadecvati şi că am putea fi respinşi declanşează şi contribuie semnificativ la stările depresive pe care unii oameni le resimt primăvară. Câteva simptome cumulate sunt cel mai evident indiciu că ne confruntăm cu depresia de primăvară. 

„Tristeţea, izolarea, letargia, tonusul psihic scăzut, anxietatea, lipsa resurselor interioare şi a celor fizice, pot fi uneori semnale ale unei tulburări afective sezoniere. Alături de o alimentaţie adecvată care să susţină organismul pentru un ritm mai solicitant, psihoterapia este o opţiune disponibilă celor care simt că au nevoie de ceva mai mult suport în această perioada. Este foarte important că oamenii să ştie şi să aibă acces la o reţea de suport atunci când sunt în dificultate. Medicul de familie împreună cu un psihoterapeut sau şi/un psihiatru acolo unde este cazul, sunt o serie de profesionişti care stau la dispoziţia persoanelor care se regăsesc în situaţia descrisă mai sus”, mai spune psihologul, care încheie cu un sfat: „Ai răbdare cu ritmul tău, cu schimbarea ta!”.