Cum poate Argeşul pierde şansa de a avea o staţiunea de schi, pe mâna incompetenţei Consiliului Judeţean

Proiectul Asociaţiei de Dezvoltare Molivişu privind viitoarea staţiune de schi ce urmează a fi construită în Argeş cu fonduri preponderent europene se loveşte nu doar de problemele financiare ale comunelor care trebuie să asigure cofinanţarea, ci şi de incompetenţa crasă a Consiliului Judeţean Argeş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău, care, până mai săptămâna trecută, în ciuda  pesimismului  manifestat de conducerea ADR Muntenia, se arăta optimist în privinţa realizării  viitoarei staţiuni de schi de la Molivişu (proiect pentru care UE ne roagă cu banii) a aflat, în sfârşit, câteva detalii cheie ale documentului parafat în 2007 şi care se  învârte prin Consiliul Judeţean din 2012.

Mai exact, oficialii de la Bucureşti le-au arătat autorităţilor judeţene că, în ceea ce priveşte partea de cofinanţare a beneficiarului, documentul exclude dubla finanţare. Un impas major pe care Consiliul Judeţean nu-l luase în calcul, fiindcă nimeni nu se învrednicise la o lecturare temeinică a contractului de finanţare semnat cu UE.

„Din păcate, acum, după ce am citit proiectul şi l-am studiat la Ministerul Dezvoltării cu toţi miniştrii secretari de stat, cu Direcţia juridică a ministerului, am realizat că proiectul a fost făcut în grabă şi fără să se ţină cont de toate aspectele. Proiectul  are o cerinţă pe care trebuie să o respectăm: nu se acceptă dublă finanţare. Aşa au scris ei când l-au făcut în 2007 - 2008 şi l-au aprobat aşa cu Uniunea Europeană.

Deci UE vine şi dă banii şi noi ne-am oferit că n-avem nevoie de dubla finanţare, că suntem noi în stare singuri, adică ADI Molivişu, cele trei localităţi, să suportăm suma necesară. Am aflat aceste detalii la minister, săptămâna trecută,  când ne-am uitat pe fiecare hârtie în parte şi am încercat să găsim o soluţie. Asta înseamnă că ministerul sau Guvernul, dacă vrea să dea cei 4 milioane, nu poate, pentru că ADI Molivişu a spus că n-are nevoie de dubla finanţare. Dacă ministerul îmi dă mie, CJ, bani să-i dau lui ADI Molivişu nu pot, pentru că mă lovesc de acest criteriu al dublei finanţări”,  a declarat preşedintele  Consiliului Judeţean Argeş Florin, uimit ca un copil prevederea care a existat dintotdeauna în documentul cu pricina.

Cum se face că reprezentanţii  Consiliului Judeţean Argeş habar n-au avut  de aceste detalii?!

Explicaţia, departe de a fi una satisfăcătoare pentru opinia publică, o dă tot Florin Tecău, care spune că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Molivişu a fost creată cu mult înainte ca CJ să adere la asociaţie, lucru care s-a întâmplat în 2012, dată de la care reiese că nimeni nu s-a învrednicit să studieze aprofundat  proiectul „făcut în grabă”, după  spusele primului om al judeţului.

 Ce-ar mai fi de făcut

“Probabil, săptămâna viitoare vom clarifica lucrurile, deşi mai sunt câteva semne de întrebare (…) Guvernul vrea să dea o hotărâre prin care să faciliteze un împrumut de la Trezoreria Statului cu dobândă minimă pe 25  - 30 de ani, cu sau fără garanţii. În acest moment, dacă se aprobă HG, şi înţeleg că la nivel naţional mai există în jur de 1.000 de astfel de proiecte (…). Până acum,  noi suntem singurii parteneri care am depus la timp toţi banii în funcţie de graficul asumat. Săptămâna viitoare vom fi la Ministerul Dezvoltării şi Finanţelor pentru negocieri pentru acest împrumut“, a explicat preşedintele CJ Argeş, Florin Tecău.

Chiar dacă, în primă etapă,  lucrurile se vor rezolva în favoarea proiectului, nu înseamnă că proiectul va fi şi dus la bun sfârşit.

 „Urmează etapa a doua, în care cheltuielile se fac pe baza vânzării terenurilor de cele trei localităţi. Însă dacă aceste localităţi nu se mişcă repede, nu vând terenurile şi nu obţin banii, iarăşi vor fi probleme“, mai spune Tecău.

 Un proiect ambiţios

Obiectivele ce urmează a fi construite în cadrul Staţiunii montane Molivişu, sună bine, în ciuda contextului: două pârtii de schi, dotate cu echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalaţii de transport pe cablu, echipamente de întreţinere şi anexe, o bază de agrement, instalaţie de captare, tratare şi distribuţie apă potabilă, sistem de canalizare, reţea de distribuţie electrică, un observator turistic în masivul Ghiţu-Molivişu, precum şi amenajarea şi valorificarea în scop turistic a Turbăriei Molivişu.