Cum îţi motivezi copilul să înveţe. De ce presiunea notei de la şcoală este nocivă

Să-l obligi pe copil să înveţe doar pentru că “aşa trebuie”, să-i condiţionezi timpul liber în funcţie de note, să-l pedepseşti punându-l să citească sau să facă teme, sau să-l cataloghezi depre "leneş" ori "prost" pentru că rezultatele lui de la şcoală nu te satisfac, sunt, în opinia psihologilor, atitudini total greşite faţă de copil şi faţă de ceea ce ar trebui să presupună pentru el procesul de învăţare.

“Consider că educaţia copilului este foarte importantă şi nu trebuie neglijată de către părinţi. În ideea că acesta are de unde învăta, aceştia nu ar trebui să plaseze toată răspunderea şi toată presiunea pe şcoală, televiziune sau pe revistele de cultură generală. Implicarea familiei, în special a părinţilor, în stimularea educaţională a copilului este fundamentală”, explică, pentru “Adevărul”, Iuliana Stănescu, psiholog clinician.

Primul lucru pe care îl poate face un părinte pentru a-şi ajuta copilul să înveţe este să-l implice în activităţi din care copilul poate dobândi cunoştinţe şi abilităţi.

“Părinţii se pot implica punându-i copilului la dispoziţie cunoştinţe suplimentare, apelând la diverse materiale de informare precum fotografii, reviste de specialitate, ziare, cărţi sau programe pe calculator (jocuri de logică). Toate acestea pot fi utile în dezvoltarea capacitătilor intelectuale şi pentru stimularea inteligenţei copiilor”, mai spune specialistul.

Evitaţi presiunea notei!

Fiecare copil este diferit, asimilează într-un ritm propriu informaţiile şi îşi exprimă în felul său cunoştinţele dobândite. A-i compara rezultatele cu ale unui alt copil şi a pune presiune pe el în ideea obţinerii unor note care să te satisfacă pe tine, ca părinte, nu este deloc în interesul copilului. Riscul este ca preocuparea copilului să se focuseze pe calificativul sau nota propriu-zisă, şi nu pe ceea ce ar trebui să stea în spatele acestora.

“Copilul va deveni mai motivat să înveţe dacă părintele îi hrăneşte curiozitatea, prin urmare contează foarte mult atitudinea pe care părinţii i-o transmit copilului cu privire la învăţătură. Recomand părinţilor să evite presiunea asupra notei obţinute de copilul lor şi să se axeze mai degrabă pe calitatea cunoştinţelor obţinute şi modalitatea prin care acestea sunt procesate şi înmagazinate”, spune psihologul. 

Poţi încerca, în schimb, sa-i identifici înclinaţiile, talentele şi să-l ajuţi să şi le potenţeze.

Exploraţi împreună lucruri noi!

Când e vorba de a învăţa, orizontul copilului nu trebuie limitat la informaţiile din programa şcolară. “Părinţii reprezintă un factor motivator atunci când copilul poate învăţa ceva, întrucât se pot folosi de experienţa lor personală. În acest sens, părinţii pot planifica împreună cu copilul un program care să includă activităţile culturale. O dată pe săptămană aceştia pot vizita muzee, expoziţii, pot merge la un concert, la un spectacol de teatru sau pur şi simplu, pot să exploreze locuri noi, necunoscute încă de cel mic”, precizează Iuliana Stănescu.

Specialistul subliniază că nu doar dezvoltarea academică este importantă ci şi cea personală, emoţională şi artistică.

Nu-i ignoraţi întrebările!

Curiozităţile copilului nu trebuie lăsate nesatisfăcute. Specialistul recomandă să-i răspunzi copilului cu entuziasm, chiar dacă ţie, ca părinte, întrebarea ţi se pare banală.

“Important este ca de fiecare dată când copilul adresează o întrebare, indiferent de cât de banală sau de copilărească poate părea aceasta, este bine să i se răspundă. Astfel copilul devine securizat şi dornic de a-şi pune tot mai multe întrebări, de a explora şi de a învaţa. Chiar dacă părintele nu cunoaşte imediat răspunsul, se poate documenta şi îi poate răspunde în altă zi. Astfel, părinţii îl ajută pe copil să îşi rezolve propriile îndoieli şi va deveni şi mai motivat în a învaţa cât mai multe lucruri”, arată psihologul clinician Iuliana Stănescu.

Specialistul recomandă părinţilor să nu folosească învăţatul, cititul şi temele ca forme de pedeapsă şi să evite catalogarea copilului drept leneş ori prost, chiar dacă notele nu sunt cele dorite de adult, pentru că astfel de atitudini îi vor provoca o aversiune faţă de învăţat, îi vor scădea încrederea în propria persoană, iar rezultatul va fi total opus celui scontat.