Cum învăţau elevii români acum 200 de ani. Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti, locul unde copiii pălmaşilor puteau studia alături de cei ai boierilor
0Înfiinţat la 7 iunie 1939, de Regele Carol al II-lea, Muzeul Goleşti din Argeş păstrează intacte, printre multe alte repere culturale şi istorice, conacul renumitei familii de cărturari, dar şi Şcoala Slobodă Obştească, înfiinţată de Dinicu Golescu. Aici învăţau deopotrivă, cot la cot, copii de boieri, de ţărani şi robi ai pământului şi, pentru prima dată, la învăţătură erau primite şi fete, alături de băieţi.
Ridicat la 1640, de Stroe Leurdeanu, cu ajutorul meşterului Stoica, conacul Goleştilor din comuna argeşenă ce a luat numele renumitei familii de cărturari, este singura construcţie laică medievală fortificată din ţară. Şase ani mai târziu, este construită aici, de acelaşi Stroe Leurdeanu şi biserica din vecinătatea conacului, lăcaş ce adună laolaltă influenţele munteneşti cu cele din Moldova, din Armenia şi din Orientul apropiat.
Cele două edificii lăsate de familia Golescu, ca şi sistemul de fortificaţii din jurul conacului, acum repere importante ale muzeului cu acelaşi nume, nu sunt singurele moşteniri rămase de la renumita familie cu care Argeşul se mândreşte.
Elevii învăţau după o programă adoptată din Europa Occidentală
Pe domeniul Goleştilor, în incinta muzeului înfiinţat aici de Regele Carol al II-lea se găseşte şi „Şcoala slobodă obştească”, înfiinţată de marele cărturar Dinicu Golescu. Iniţiativa marelui om de cultură, venită în urma călătoriilor sale prin Europa, le-a oferit copiilor săraci din împrejurimi şansa să înveţe alături cu cei bogaţi.
“În urma acestor călătorii, Dinicu Golescu s-a simţit dator să arate celor de acasă adevărata cale de propăşire a neamului. <<Doar lumina învăţăturii este cea care dă valoare unui popor>>, spunea marele cărturar. A înfiinţat astfel prima şcoală superioară din mediul rural din ţara Românească. Predarea se făcea în limba română, iar manualele erau gratuite. Şcoala era deschisă tuturor categoriilor sociale. Aici învăţau deopotrivă, cot la cot, copii de boieri, de ţărani şi robi ai pământului şi, pentru prima dată, la învăţătură erau primite şi fete, alături de băieţi. De educaţia acestora se ocupa, personal, soţia sa, Zinca Golescu”, spune Filofteia Pally, directorul Muzeului de la Goleşti.
“Exista cursul elementar, şi cursul gimnasticesc, superior sau filosoficesc. În total, 6 ani de sudiu, cu predare după programa occidentală. Elevii învăţau nu doar geografia ţării, ci şi geografia lumii, nu doar istoria românilor, ci şi istoria popoarelor lumii. Studiau greacă, latină, franceză etc. La această şcoală au predat marii cărturari Aaron Florian şi Ion Heliade Rădulescu, acesta din urmă introducând aici metoda lancasteriană”, mai spune Filofteia Pally.
Sistemul lancasterian dezvolta învăţământul prin monitori, urmărindu-se ca un singur dascăl să înveţe un număr mare de elevi cu ajutorul celor mai buni elevi la învăţătură din clasă (monitori).
Copiii erau împărţiţi în grupuri mici şi întroduşi în semicercurile metalice care compuneau - pe lângă bănci, table şi cutii cu nisip, în care elevii exersau cu degetul scrierea înainte de a caligrafia literele pe tăblii - mobilierul specific.
Şcoala slobodă obştească de la Goleşti a funcţionat în perioada 1826 – 1830, anul morţii marelui cărturar, timp în care familia Golescu a pus la dispoziţia elevilor care aveau nevoie de găzduire, inclusiv casele sale mari.
Citeşte şi