Cum înfrunţi depresia de ianuarie. „Vulnerabilitatea este mai pregnantă în cazul femeilor singure“

Prima lună din an reprezintă o perioadă ceva mai dificilă din punct de vedere emoţional, pentru că aduce cu ea în multe cazuri „depresia de ianuarie”, cunoscută şi sub numele de astenia de iarnă, pentru care vinovate se fac nu doar gerul şi zilele mai intunecate, ci şi meditaţiile excesive.

Până la un anumit punct, tonusul ceva mai scăzut e normal în această perioadă, asta pentru că, din cauza temperaturilor scăzute, presiunea arterială creşte. Se instalează, astfel, apatia, asta şi ca efect al zilelor înnorate care favorizează secreţia de melatonină (hormonul somnului). Dacă dincolo de această stare de aşa-zisă hibernare, te încearcă gânduri şi sentimente negative, tristeţe profundă, însingurare, care te scot, pur şi simplu, din rutina zilnică, s-ar putea să fie vorba, cu adevărat, de o depresie.

"O stare depresivă este uşor de identificat pentru că presupune o modificare nejustificată a dispoziţiei în sens negativ, un sentiment de inutilitate, lipsa dorinţei de socializare, tendinţa de separare de ceilalţi şi tulburări ale somnului şi apetitului alimentar. Persoanele depresive evită socializarea şi activitatile curente, se izolează în casă şi adoptă comportamente sedentare, cum ar fi privitul excesiv la televizor, mâncatul compulsiv sau consumul exagerat de alcool", explică, pentru „Adevărul“, psihologul Ionuţ Ghiugan.

Avem tendinţa de a reflecta la propriile neîmpliniri

Începutul lunii ianuarie creează premisele intrării într-o astfel de stare sau menţinerii depresiei instalate deja de sărbători.

„Sărbătorile de iarnă au adus cu ele multe emoţii, dar şi răgazul de a reflecta la propriile aşteptări şi neîmpliniri. La început de an, se trec în revistă realizările şi mai ales nerealizările anului care s-a încheiat, pentru a se pune pe hârtie planurile noului an. Rememorarea bilanţului, mai ales atunci când el nu are prea multe realizări, aduce tristeţe şi dezamăgire. Vulnerabilitatea este mai pregnantă în cazul femeilor singure, care, spre deosebire de bărbaţi, acordă în această perioadă mai mult timp introspecţiei şi retrăiesc momente care le fac să se simtă nefericite”, mai spune renumitul psiholog.

Singurătatea este cea mai frecventă dintre cauzele care ne duc într-o astfel de stare.

„Lipsa unui partener asupra căruia să-şi proiecteze emoţiile afectează echilibrul emoţional al persoanei în cauză. Singurătatea devine mai greu de suportat nu doar de sărbători, ci şi imediat după. Şi nu doar în cazul femeilor, ci şi al bărbaţilor, chiar dacă aceştia din urmă reuşesc să-şi mascheze mai bine frustrările”, mai spune specialistul.

Un bun remediu pentru depăşirea acestei perioade este socializarea. Chiar dacă, după sărbători, bugetul e sensibil diminuat, există soluţii foarte simple şi ieftine pentru a strânge prietenii în jurul tău, invitându-i la un ceai, la un film, la un joc sau, pur şi simplu, la o plimbate prin oraş. Activitatea fizică este şi ea de mare ajutor în depăşirea depresiei de sezon. Rezervă-ţi câteva şedinţe la sală, la bazin sau la patinoar! Încercă să redescoperi hobby-uri mai vechi şi să adopţi un regim alimentar bogat în vitamine şi minerale şi sărac în grăsimi şi carbohidraţi, ultimele fiind considerate nu doar duşmanii siluetei, ci şi ai bunei dispoziţii.