Cum este cârpită în mod ruşinos gara regală din Curtea de Argeş pentru ultimul drum al Regelui Mihai
0La gara regală din Curtea de Argeş se lucrează intens la montarea unor mashuri-gigant care să acopere dezinteresul arătat decenii la rând de către autorităţile române. Monumentul este cârpit pe ultima sută de metri pentru funeraliile de sâmbătă ale Regelui Mihai.
Partea exterioară a gării regale (cea dinspre stradă) a fost deja acoperită cu mashuri zilele trecute. De o parte şi de alta a drapelurilor regale ce încadrează portretul Regelui Mihai, apare imaginea iluzorie a unei clădiri impecabile în spatele căreia se ascunde paragina în care imobilul, monument arhitectonic unic în ţară, a fost lăsat să zacă zeci de ani.
Soluţia la care se apelează este, la acest moment, singura care poate să-i mai dea gării regale un aspect decent.
"Ideea este inspirată din sistemul occidental, unde, atunci când clădirea intră în restaurare, se montează un mash cu imaginea imobilului, aşa cum ar trebui el să arate la finalul lucrărilor. Soluţia a venit de la un politician căruia nu-i pot da numele şi este, la acest moment, singura posibilă, pentru că nu mai e timp de o nouă licitaţie. Am văzut mashurile deja montate şi arată excelent", a declarat, vineri, pentru Adevărul, istoricul Ştefan Dumitrache, consilier local la Curtea de Argeş.
Costurile legate de producţia acestui mesh vor fi suportate de către deputatul de Curtea de Argeş Mircea Drăghici, care a luat legătura cu reprezentanţii Casei Regale, iar aceştia şi-au exprimat acordul pentru această soluţie.
De amintit că, pe 29 noiembrie 2017, când regele Mihai era încă în viaţă, Ministerul Transporturilor a organizat o licitaţie pentru proiectul de reabilitare a gării regale din Curtea de Argeş, nematerializată însă în lucrări efective, fiindcă nimeni nu s-a prezentat pentru adjudecarea lucrărilor.
Gara de la Curtea de Argeş a fost construită în 1898, în mai puţin de un an, în baza planurilor cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte de Nouy (cel care a restaurat şi Mânăstirea Curtea de Argeş, după un model original francez, combinat cu elemente în stil românesc. Inaugurarea a avut loc pe 27 noiembrie 1898, dată la care a fost dată în folosinţă şi calea ferată Piteşti – Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 kilometri, investiţia ridicându-se la 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii. Imobilul a primit supranumele de „gara regală”, pentru că toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul.
Clădirea, unică în ţară, a fost declarată monument arhitectural, dar n-a avut şansa să se mai bucure, în ultimii ani, de o atenţie pe măsură, iar imobilul a ajuns într-o stare avansată de degradare.