Cum a fost căptuşită cu termopane celebra Mănăstire de la Curtea de Argeş. ÎPS Calinic: „Se face un curent mare acolo, cu migrene şi dureri groaznice“
0La un pas de a fi inclusă pe lista obiectivelor UNESCO, unde figurează ca propunere încă din 1991, Mănăstirea Curtea de Argeş - necropolă regală şi monument istoric de interes naţional, a fost „adaptată“ de preoţi secolului XXI, cu tâmplărie de termopan.
Cu argumentul că praful rezultat în
urma restaurării pieţei din faţa lăcaşului afectează picturile
din interior şi că sunt sătui să ţină slujbele în curent, mai marii
Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului au luat măsuri. Cele mai
recente, de care nimeni nu pare a-şi amiti exact când au fost
decise, sunt două uşi mari de termopan montate la intrarea în
sfântul lăcaş, în spatele celor originale.
„Termopanele nu fac parte din vreun proiect de restaurare. Sunt un mijloc artificial pus acolo, preventiv şi provizoriu (...). Au reclamat credincioaşii, acum, de ce să nu vă spun?! Iar aceste improvizaţii au fost făcute pentru sănătatea oamenilor, dar ele vor fi eliminate. Vara, ca vara, dar iarna era problemă. Oamenii luau cu asalt mânăstirea. Ei au dreptate într-un fel când spun «aici de ce nu creaţi condiţii?» (n.r. - ca în noua catedrală ale cărei lucrări au început în 2009 ). Într-adevăr, se face un curent mare acolo, cu migrene şi cu dureri groaznice... A fost pur şi simplu o măsură împotriva curentului, care n-a aferctat arhitectura”, a explicat, pentru Adevărul IPS, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului.
Uşile de termopan nu sunt singurele
artificii “provizorii”, ci doar cele mai noi, fiindcă toate
ferestrele, cu şi fără vitralii, sunt dublate, la interior, de
termopane maro. Ce-i drept, la exterior s-a păstrat tâmplăria
originală însă interiorul e mai mult decât vizibil upgradat. ÎPS
Calinic recunoaşte că nici pentru acestea n-a existat vreun proiect
sau aviz de la Direcía pentru Cultură Arge ori de la Ministerul
Culturii, dar spune că nici n-ar fi fost nevoie.
„Termopanele se vor scoate imediat
după ce se termină restaurarea pieţei. După ce se face receopţia,
se scot, pentru că ele au fost puse în principal pentru a opri
praful care se făcea din afară şi care intra în biserică. Dar se
scot foarte frumos şi n-o să fie niciun fel de problemă. Acum,
când se face proiectul deja în lucru, de restaurarea a catedralei
în integritatea ei, se vor restaura vitraliile... Ca întotdeauna,
tot ce s-a adăugat în timp, se elimină.”, mai spune Arhepiscopul
de Argeş şi Muscel.
Foto: Şi ferestrele au, la interior, termopan
ÎPS Calinic e sigur că temopanele nu
vor infuenţa în niciun fel decizia UNESCO a de introduce sau nu pe
lista patrimoniului umanităţii monumentul şi că argumentul care
va cântări cel mai greu ar putea fi legat de restaurările făcute,
începând cu 1875, de către arhitectul francez Lecomte du Nouy. De
aceeaşi părere este şi conducerea Direcţiei Judeţene pentru
Cultură Argeş.
„Pe lista UNESCO, în 1991, s-a regăsit această propunere, pentru că a fost o vreme în care şi România, şi alte state au propus. Nu este greu să propui... Ar fi importat să reuşim să-i convingem pe cei de acolo ca mânăstirea să fie în patrimoniul UNESCO. Există o listă de aşteptare. Pe care se află şi alte biserici din România... Comisia va analiza şi va dispune. Ştiu doar că se aşteptă validarea (...). Termopanele sunt cel mai mic rău posibil care s-ar putea lua în calcul şi pentru care UNESCO stă în expectativă (...). Mânăstirea Curtea de Argeş a fost modificată la sfârşitul secolului 19 - începutul secolului 20, când s-a modificat întreg ansamblul de acolo. S-au dărâmat fostele case episcopale, s-au scos şi fresce”, a declarat, pentru Adevărul, Cristian Cocea directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş care spune că nu ştia de montarea termopanelor.
Reprezentanţii Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO nu se pot pronunţa dacă termopanele vor sabota intrarea mânăstirii în Lista Patrimoniului Mondial. „În momentul de faţă, lista tentativă este în lucru. Se estimează că va fi finalizată spre sfârşitul anului. E un demers comun între mai multe instituţii. Nu putem să vă răspundem dacă montarea geamurilor de termonpan ar afecta o eventuală înscriere în această listă”, a explicat, pentru Adevărul , Iris Constantin, expert în cadrul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO
De precizat că în Lista Patrimoniului Mondial pot ajunge doar acele sit-uri cu o valoare universală excepţională. Pentru a fi catalogate astfel, acestea trebuie să îndeplinească şi o serie de condiţii de integritate şi autenticitate şi trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat, care să asigure protejarea lor. „Integritatea este o măsură a întregimii şi rămânerii intacte a patrimoniului cultural şi natural şi a atributelor sale”, precizează una fintre condiţiile UNESCO.