Cum a ajuns Curtea de Argeş prima capitală a Ţării Româneşti. „A contat mult în decizie şi poziţia geostrategică“

Oraş cu o istorie bogată şi cu mai multe obiective cunoscute în toată lumea, de la Biserica Domnească şi până la mănăstirea ce este necropolă pentru familia regală a României, Curtea de Argeş, numit iniţial Argeş, a fost prima capitală a Ţării Româneşti.

După cum precizează profesorul de istorie Constantin Vasilescu, ”oraşul Curtea de Argeş se numără printre puţinele oraşe din ţară în care populaţia autohtonă este atestată de câteva milenii. O dovadă certă în acest sens este reprezentată de urmele materiale descoperite în săpăturile arheologice din ultimele două decenii efectuate pe teritoriul oraşului, în valea Târgului, la Radovanu, dar şi în împrejurimi, la Poienari, Valea Danului, Zigoneni, Băiculesti, Tutana, Retevoieşti”.

Cum a ajuns Curtea de Argeş să fie prima capitală a Ţării Româneşti? ”În secolul al XIII-lea, mai precis începând cu 1247, Curtea de Argeş a fost reşedinţa de scaun a voievodului Seneslau, al cărui fiu Basarab, a unit toate cnezatele şi voievodatele dintre Carpaţi şi Dunăre într-o singură ţară, Ţara Românească. A contat mult în această alegere şi poziţia geostrategică a oraşului”, mai spune Constantin Vasilescu.

În 1330, înainte de a suferi umilitoarea înfrângere de la Posada, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei a ajuns cu armata sa la Curtea de Argeş, găsind oraşul pustiu şi incendiindu-l. Asta după ce refuzase oferta de pace făcută de Basarab I.

Între anii 1352-1364, pe tronul Ţării Româneşti a urcat Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, acesta consolidând poziţiile interne şi internaţionale ale ţării şi Argeş prima mitropolie a ţării (1359).Tot prin strădania lui s-a terminat construcţia bisericii Sf. Nicolae domnesc care va deveni prima necropola a domnilor români dintre Carpaţi şi Dunăre.

Un rol important pentru Curtea de Argeş în perioada în care a fost prima capitală a Ţării Româneşti l-a avut Vladislav I (Vlaicu), care a domnit între 1364 şi 1377. Acesta a susţinut puternic intensificarea legăturilor comerciale dintre Ţară Românească şi oraşele din Transilvania şi a înfiinţat la Argeş prima monetarie a ţării. Pe vremea lui a fost creată prima şcoală locală, la care învăţau fiii orăşenilor.

”În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân oraşul avea să atingă o dezvoltare fără precedent, având un rol-cheie în relaţiile internaţionale din sud-estul Europei. La curtea domnească de la Argeş au venit la acea vreme solii din Ungaria, Polonia, Transilvania şi din Imperiul otoman pentru a încheia fie tratate de alianţă, fie convenţii comerciale. Aici a alcătuit Mircea cel Bătrân planul companiei contra otomanilor înainte de bătălia de la Rovine”, mai adaugă Constantin Vasilescu.

Curtea de Argeş a rămas capitala Ţării Româneşti până la începutul secolului al XV-lea.