Constantin Nicolescu, fostul preşedinte al CJ Argeş şi Mircea Drăghici, deputat PSD, au fost achitaţi la Înalta Curte în „Dosarul Consultanţa“

Instanţa supremă s-a pronunţat miercuri, 27 iunie, în „Dosarul Consultanţa”, în care fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, şi deputatul PSD Mircea Drăghici, secretarul Camerei Deputaţilor, au fost acuzaţi de corupţie alături cu 38 de primari argeşeni.

Inculpaţii au fost achitaţi, însă decizia nu este definitivă.

Judecătorii l-au achitat pe Mircea Drăghici constatând că fapta nu există, temeiul legal fiind articolul 16, litera a, din Codul de Procedură Penală. În cazul lui Constantin Nicolescu, magistraţii au considerat că nu există probe că fostul preşedinte al CJ Argeş a săvârşit infracţiunea de folosire a influenţei.

Procurorii DNA au cerut ÎCCJ condamnarea la câte şapte ani de închisoare în cazul fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, şi în cazul deputatului Mircea Drăghici.

Nicolescu, Drăghici şi cei 38 de primari argeşeni au fost trimişi în judecată pe 23 noiembrie 2015 de către procurorii DNA Piteşti, precizând că prejudiciul total din dosar este de aproape un milion de lei, reprezentând paguba adusă unui număr de 35 de unităţi administrativ-teritoriale prin încheierea unor contracte de consultanţă cu o firmă apropiată lui Mircea Drăghici

Dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ în ianuarie 2016.

Deputatul PSD Mircea Drăghici a fost acuzat de procurorii DNA de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale) şi complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care trei în formă continuată).

Constantin Nicolescu, fost preşedinte al CJ Argeş, a fost trimis în judecată pentru folosire a influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale), precum şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care trei în formă continuată).