Conacul din România unde s-a refugiat unul dintre cei mai mari regi ai Europei. Expert: ”Ar fi interesant să intre în circuitul turistic”
0În urmă cu 310 ani, între 19 octombrie şi 8 noiembrie 1714, Carol al XII-lea, regele Suediei, venind din Imperiul Otoman, a stat trei săptămâni în Argeş în drumul de întoarcere spre ţara sa. Carol al XII-lea a fost găzduit la conacul boierului Budişteanu, situat pe teritoriul comunei Budeasa-Argeș.
Conacul se află chiar la intrarea în comuna Budeasa, într-un peisaj de vis și la mai puțin de 50 de metri de primărie. Înaltul oaspete scandinav a fost însoţit, din porunca domnitorului Ştefan Cantacuzino, pe întreg timpul cât a stat în Ţara Românească, de marele vornic Radu Popescu, unul dintre cronicarii vremii. Deşi traversarea Ţării Româneşti era programată în şapte zile, şederea de aproape trei săptămâni a regelui suedez la Piteşti a fost motivată, printre altele, de aşteptarea paşapoartelor de intrare în Imperiul Otoman.
În amintirea acestui sejur inopinat, pe conacul Budiştenilor din Budeasa, una dintre cele mai frumoase comune din Argeș, a fost montată o placă având următorul text: ”Carol al XII-lea, regele Suediei, fugărit de vrăjmaşi, s-a ascuns şi odihnit aici”. Şederea regelui Carol a marcat, din punct de vedere istoric, comuna din Argeș, făcând-o astfel faimoasă chiar până în nordul Europei. Iar acest lucru s-a întâmplat în anii 1980, când o echipă de filmare din Suedia a venit în comuna Budeasa pentru a realiza un documentar dedicat marelui rege.
Epopea regelui Carol al XII-lea al Suediei a suscitat ulterior din nou interes în țara sa natală. General locotenentul Åke Sagrén a înfiinţat o asociaţie de voluntari Carolus Rex Revivat ce a reconstituit călătoria lui Carol al XII-lea de la Piteşti până la Stralsund, în vechea Pomeranie suedeză. În septembrie 2000, voluntarii asociaţiei au pornit din Piteşti şi, utilizând cai şi trăsuri exact ca în 1714, au refăcut traseul, având la dispoziţie 31 de cai, 30 de camioane şi 70 de voluntari.
”Conacul Budișteanu, împreună cu parcul său (curtea), sunt monumente istorice de categoria A, de interes național. Conacul a fost retrocedat, proprietarul este bucureștean și a investit într-un proiect de restaurare important, desfășurat cu succes. A fost atent la detalii, Direcția Județeană pentru Cultură Argeș furnizându-i inclusiv fotografii de arhivă. Conacul are o istorie bogată și ar fi interesant să intre în circuitul turistic, dar decizia aparține proprietarului”, a declarat pentru ”Adevărul” Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș.
Primă etapă de construcție a conacului, în anul 1589 este atribuită lui Pană ot Budeasa, un căpitanul din oastea lui Mihai Viteazul.
În perioada 1762-1764, marele armaș Șerban Budișteanu a refăcut din temelii clădirea. În anul 1870, generalul Alexandru Budișteanu a reparat conacul, aducându-i modificări. În perioada 1922-1927, Dimitrie Budișteanu a extins conacul cu un corp important de clădire.
Într-o cameră de la etajul conacului este o inscripţie ce aminteşte că aici a locuit Carol al XII lea, regele Suediei, în drumul său spre casă.
Cum a ajuns regele suedez în sudul României
După mai multe bătălii câștigate prin Europa, regele Suediei, Carol al XII-lea – cel care visa să devină un nou Alexandru cel Mare – și-a văzut zdrobite ambițiile după dezastrul din bătălia de la Poltava (1709). Refugiat la Varniţa, lângă Bender (Tighina), şi-a petrecut acolo aproape patru ani, după care a fost dus de turci, la Demotica, aproape de Adrianopole, unde a rămas până la începutul toamnei lui 1714, când i s-a dat voie să plece spre Suedia pe un traseu străbătând Valahia şi ulterior Transilvania.
Pe 19 octombrie 1714, regele Carol al XII-lea a ajuns la Piteşti, aşa cum se precizează în scrisoarea unui necunoscut către de Torcy, ministrul de externe al lui Ludovic al XIV-lea. Însă regele suedez nu a rămas la Pitești, ci a poposit la câțiva kilometri de oraș, la Budeasa.
Motivele rămânerii la Budeasa erau multiple. Pe de o parte, regele aştepta să-i sosească trupele rămase la Varniţa (Bender), iar pe de altă parte, aștepta, prin curierul trimis, un răspuns pozitiv de la Viena pentru suma de bani (50.000 de galbeni) solicitată sub formă de împrumut împăratului Carol al VI-lea.