Chinul preotului Petre Godescu, arestat de 20 de ori de comunişti ca să le predea averea
0Participant ca preot în Primul Război Mondial şi felicitat de însuşi regele Ferdinand, Petre Godescu a fost arestat de 20 de ori în perioada 1946-1963 pentru că a refuzat să semneze un act prin care să fie de acord cu cedarea averii sale către comunişti.
Preotul Iconom Stavrofor Petre C. Godescu s-a născut pe 25 mai 1885 în comuna argeşeană Godeni, fiind fiul preotului Constantin Godescu şi al Mariei Mihalcea Dumitrache. Între 1897 şi 1900 a urmat cursurile Seminarului din Curtea de Argeş, după care între 1900 şi 1905 a continuat studiile la Seminarul Central din Bucureşti. Preotul Godescu a urmat între 1905 şi 1911 şi cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, în această perioadă fiind pedagog onorific la Şcoala Primară de Meserii din Bucureşti.
În 1907 îi apare şi prima carte, intitulată „Apostolii neamului”, în care preotul aduce în prim plan atmosfera dramatică a acelui timp, neajunsurile ţăranilor şi cumplita sărăcie. Ca fiu de la ţară, Petre Godescu nu iartă pe cei care asupreau pe ţărani. Se insistă asupra faptului că preotul nu-l învrăjbeşte pe ţăran, nu-l incintă la revoltă, îl apără şi-l ajută, căutând să-l sprijine oriunde. La 22 ianuarie 1910 Petre Godescu a fost sfinţit diacon la Mănăstirea Cernica, de Prea Sfinţia Sa Gherasim Timuş, iar la 23 ianuarie a fost hirotonit preot paroh al Parohiei Rotăreşti din comuna argeşeană Bascov. În vara anului 1911 Petre Godescu a fost trimis de către Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice în Banat, ca misionar, cu scopul de a face o excursie de studii, în urma căreia îi apare volumul „Treizeci de zile în Banat”, volum premiat la vremea respectivă de editura Minerva. În toamna aceluiaşi an a fost trimis, de asemenea, într-o excursie de studii la Constantinopol.
Decorat de regele Ferdinand
În 1915 Petre Godescu publică volumul „Furii pustiesc ogorul”, iar în perioada 1916-1918 participă ca preot în primul război mondial, după care este decorat şi felicitat de însuşi regele Ferdinand. După război Petre Godescu îşi reia activitatea preoţească şi în 1922 înfiinţează Cercul Cultural Preoţesc „Sfinţi Apostoli Petru şi Pavel” cu sediul în comuna Bascov. Totodată preotul Godescu continuă şi munca de misionar. În 1923 îi apare volumul „Omule, ca Român şi Creştin, socoteşti necesară alianţa cu Hristos?”, iar în anul 1929 munca de preot misionar o aşterne în paginile volumului „Fărâme din istoria misionarismului argeşean”.
Casa sa, ocupată de trupele ruseşti
Începând cu 1932, preotul Petre Godescu intră în conflict cu autorităţile statului. Astfel că în anul 1932 este suspendat de legionari, pentru ca în 1936 să fie repus în drepturi. În 1946 a fost, din nou, suspendat datorită poziţiei luate împotriva regimului de după 1944, fiind considerat chiabur şi ca atare duşman de clasă. În perioada 1946- 1963 Petre Godescu a încercat să-şi redobândescă drepturile în principal pentru că toată averea i-a fost confiscată: pământul, moara, hanul, mobilierul din casă. În casa în care locuia s-au instalat trupe ruseşti şi până în 1963 a fost arestat de cel puţin 20 de ori, între o lună şi două luni de către organele judecătoreşti pentru a fi forţat să semneze cu scopul de a da toată averea statului. A fost trimis în toată această perioadă în numeroase penitenciare din ţară pentru intimidare. De asemenea, întreaga familie a fost supusă anchetelor, terorii, iar toate cărţile din bibliotecă au fost arse. În perioda 1963-1971 Petre Godescu nu a avut nicio activitate bisericească, niciun alt mijloc de a putea trăi, dar nu s-a aplecat, nu a cedat, în ciuda tuturor torturilor regimului, până la sfârşitul vieţii sale, la 18 decembrie 1971.