Cetatea Poenari a fost închisă pe termen lung şi nu mai poate fi vizitată. Cât timp rămâne fortăreaţa inaccesibilă turiştilor

Cetatea Poenari din Argeş a fost închisă şi nu va mai fi putea fi vizitată pe termen lung. Complexul va fi reabilitat cu fonduri europene, iar durata de prestare a serviciilor este de 19 luni, dintre care 3 luni pentru proiectare şi 16 luni pentru execuţie.

Măsura închiderii Cetăţii Poenari, ce a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fusese luată încă de la sfârşitul lunii martie 2019, însă din alt motiv. Angajaţii instituţiei au sesizat atunci apariţia urşilor la baza scărilor.

Contractul de finanţare pentru proiectul de conservarea şi consolidare a Cetăţii Poenari din Arefu, judeţul Argeş este de 10,77 milioane lei, din care 9,65 milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 1,12 milioane lei, contribuţia Consiliului Judeţean Argeş. Practic, conform proiectului, cetatea ar urma să rămână închisă cel puţin până în anul 2020.

În paralel cu proiectul finanţat preponderent din fonduri europene, trebuie construită şi o nouă cale de acces către cetate, lift, funicular sau telecabină, măsuri care-i vor feri pe turişti de riscul întâlnirii cu urşii, cum s-a întâmplat în 2017.

Calea de acces va fi finanţată de către Consiliul Judeţean Argeş, iar costurile se vor ridica la 3 milioane lei. Deocamdată, calea de acces este în stadiul elaborării studiului de fezabilitate. În momentul de faţă, la Cetatea Poenari se putea ajunge doar parcurgând cele 1.480 de trepte, nu tocmai uşor de urcat.

În cadrul proiectului, celebra cetate unde, potrivit legendei, Vlad Ţepeş s-a retras din calea turcilor, în fapt reşedinţa secundară a domnitorului construită ca fortăreaţă în calea otomanilor, va beneficia de câteva lucrări importante.

Una dintre ele se referă la protejarea donjonului cu un acoperiş transparent ce va fi montat pentru a opri acţiunea apelor meteorice şi a zăpezii asupra interiorului acestuia.

Tot sus, în „Cuibul vulturului alb”, cum mai este numită cetatea, va fi construită şi o pasarelă din lemn din zona intrării în donjon, către est, în lungul zidului median din cărămidă, pentru a putea utiliza spaţiul dintre zidurile de piatră în vederea expunerii unor replici ce pot ilustra parţial viaţa din Cetate.

Lucrările propuse vizează suprafaţa de 1.897 metri pătraţi, mai exact suprafaţa construită a cetăţii şi calea de acces. Potrivit estimărilor specialiştilor, doar datorită acestor intervenţii, se aşteaptă o creştere cu cel puţin 10% a numărului de vizitatori, care, la acest moment, se ridică la 80.000 de persoane, anual.

Accesul cu lift, funicular sau telecabină îi va feri pe turişti de riscurile, tot mai mari în ultimii ani, de a se întâlni pe trepre cu sălbăticiunile locului.

În 2017, a fost nevoie de relocarea unei familii de urşi , după ce un grup de copii s-a întâlnit cu mamiferele chiar pe treptele spre cetate. Din fericire, micuţii au ajuns teferi la autocarele care-i aşteptau la poalele cetăţii, însă imediat după incident, accesul spre cetate a fost oprit, până la relocarea patrupedelor.

Construită în secolul al XIV-lea pe vremea lui Negru Vodă şi având iniţial doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în vremea lui Vlad Ţepeş. Cetatea Poenari, aflată în prezent la doar câţiva kilometri de Barajul Vidraru, a fost construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor.

Cetatea Poenari a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in Transilvania.

Legenda spune că, Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutîndu-şi astfel urmăritorii.

Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.