Cea mai veche mănăstire rupestră din România, într-o avansată stare de degradare. Ce soluţii s-ar putea găsi
0Corbii de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră, realizată în secolul al XIV-lea, care găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură, este de mulţi ani într-o stare avansată de degradare.
Aflată în satul Jgheaburi, la 50 de kilometri de Piteşti şi 165 km de Bucureşti, într-una dintre cele mai frumoase comune din Argeş – Corbi, mănăstirea rupestră Corbii de Piatră este cunoscută ca „biserica din piatră”. Lăcaşul de cult construit direct în stâncă este un loc special menţionat în numeroase ghiduri turistice.
Aici se află şi cel mai vechi ansamblu de pictură din România, realizat în secolul al XIV-lea, înaintea celui de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş. Ansamblul a fost reînfiinţat în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512 - 1521).
Din păcate, mai bine de 80% din pictura interioară este afectată din cauza umidităţii de 95%. Iar fără un proiect care să înceapă în anii următori, această mănăstire-unicat riscă să ajungă o ruină.
„Ar trebui o soluţie pentru stabilizarea frescei din cadrul mănăstirii rupestre. S-ar putea găsi o variantă de tipul uscării frescei, de sterilizarea sa. Pentru că acea frescă este pur şi simplu mâncată de nişte microorganisme, nu e vorba de o deterioare datorată apei. Până acum nu s-a găsit vreo soluţie pentru această problemă”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.
Singura soluţie cu adevărat eficientă ar fi accesarea de fonduri europene, deoarece costurile estimative pentru reabilitarea mănăstirii se ridică la aproximativ cinci milioane de euro.
„Vor fi lucrări complicate şi costisitoare de restaurare”
ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a oferit pentru „Adevărul” mai multe detalii privind eforturile de restaurare ale mănăstirii Corbii de Piatră şi legat de personalităţile implicate în aceste proiecte.
„Mănăstirea este într-o degradare înceată, da sigură. Aurel Botez, fostul preşedinte al Comisiei naţionale a Monumentelor istorice, cu experţi, fac studii de prefezabilitate; Fundatia Corbii de Piatră prin preşedintele Dumitru Bobeanu, împreună cu IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei (fiind din Corbi, de naştere!) se ostenesc pentru împlinirea formalităţilor în vederea capitalei restaurări. Stareţul Manăstirii Corbii de Piatră s-a ocupat de intervenţii posibile: ventilaţie naturală - uşi şi ferestre deschise; defrişarea arbuştilor de pe giganticul pietroi; dezumidificator. Primăria Corbi a încercat o acţiune de pregătire a unei documentaţii cu fonduri europene. Este în desfăşurare, cu întârziere, din cauza ravagiilor virusului COVID-l9. Arhiepiscopia Argeşului si Muscelului şi Stareţul Ignatie al Mănăstirii Corbii de Piatră sunt angrenaţi în desăvârşirea proiectelor lucrărilor, atât de complicate si costisitoare, pentru o restaurare ştiinţifică a mănăstirii Corbii de Piatră”, a declarat pentru „Adevărul” ÎPS Calinic.
Fostul primar din Corbi reclamă birocraţia
O piedică majoră în calea reabilitării a fost reprezentată şi de faptul că terenul pe care se află mănăstirea nu avea un statut cert, aparţinând în acte Primăriei Corbi, fără ca terenul să fie însă intabulat. Primăria Corbi a făcut mari eforturi să ajute Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului - în fapt proprietara mănăstirii -să intre de facto în posesia terenului.
Virgil Baciu, fost primar al comunei Corbi, acuză faptul că birocraţia funcţionarilor din Prefectura Argeş a amânat mult începerea reabilitării.
„Am încercat încă de acum şase ani să includ mănăstirea într-un proiect pe fonduri europene pentru a o restaura, conserva şi pune în valoare. Situaţia juridică a mănăstirii era una incertă, adică nu era intabulată. Mănăstirea propriu-zisă era în inventarul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, în schimb terenul de sub mănăstire şi de pe biserică aparţinea Primăriei. Într-un final, după ce ne-au tot învârtit timp de trei ani şi ne-au spus că mai trebuie tot felul de acte, cei din Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş ne-au zis că singurul demers normal ce poate fi făcut în acest sens este în instanţă. S-a făcut o acţiune în instanţă şi s-a dat anul trecut o hotărâre definitivă prin care s-a dat terenul mănăstirii. În baza acestei hotărâri se va intabula şi terenul. Iar după ce se va face intabularea, se vor putea accesa şi fonduri europene”, spune Virgil Baciu, fost primar al comunei Corbi între 2012 şi 2020.
„Schimbul de documente a durat câţiva ani”
Am luat legătura şi cu reprezentanţii Prefecturii Argeş pentru a ne spune mai multe legat de motivele întârzierii începerii reabilitării la mănăstirea rupestră.
„Eu nu lucram în acea perioadă la Prefectura Argeş, însă m-am documentat şi vă pot spune că procedurile şi schimbul de documente între Prefectură şi UAT Corbi a durat câţiva ani. În cele din urmă, propunere Comisiei Locale de Validare a fost respinsă de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar, deoarece nu era competenţa acesteia. Problema era între UAT Corbi şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Cred că traseul pe care s-a pornit această validare a fost greşit”, a declarat pentru „Adevărul” subprefectul Lucian Ionescu.
Mănăstirea rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată într-un perete masiv de stâncă, înalt de aproximativ 30 de metri şi lung de 14,5 metri. Mănăstirea este singurul lăcaş de cult din ţara noastră cu două altare funcţionale în acelaşi naos. A existat supoziţia că cele două altare ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox, cât şi celui catolic, dar aspectul lor bizantin infirmă această supoziţie, împingând vechimea construcţiei în primul mileniu al erei creştine.