Ce beneficii ne aduc exerciţiile de recunoştinţă. Cât de uşor putem reduce nivelul emoţiilor negative
0Reflectarea, măcar pentru câteva minute în fiecare zi, la lucrurile şi oamenii care ne fac bine şi pe care-i avem lângă noi cresc şansele de a resimţi emoţii pozitive. O spun psihologii, care recomandă execiţii de focusare pe aspectele care ne fac puternici, practicând recunoştinţa pentru acele lucruri care ne aduc bucurie, indiferent de cât de mărunte sau importante sunt ele.
„Chiar dacă domenii precum filosofia sau teologia s-au focalizat asupra recunoştinţei de-a lungul timpului, în ceea ce priveşte psihologia, aceasta a început doar de curând să se orienteze asupra studiului său şi asupra aplicabilităţii sale practice. În acest sens, psihologia pozitivă propune o nouă abordare şi anume focalizarea asupra aspectelor care ne fac puternici şi nu doar asupra acelor lucruri care ne fac vulnerabili, astfel încât, în contextul său, studiul recunoştinţei s-a dovedit important”, explică, pentru "Adevărul", psihologul Lia Ecaterina Oltean.
Ce arată studiile
Fiecare dintre noi poate alege ce parte a paharului vede: cea plină sau cea goală. Studiile arată că cei care optează pentru prima variantă, rămânând totuşi ancoraţi în realitate, sunt mai câştigaţi.
„Putem defini recunoştinţa ca pe o emoţie, un răspuns scurt la schimbările mediului, sau ca o trăsătură, caz în care descrie o tendinţă generală. Atât în cazul recunoştinţei ca emoţie, cât şi ca trăsătură, studiile din literatura de specialitate, chiar dacă se află la început de drum, au arătat o legătură între aceasta şi starea noastră de bine (Emmons & McCullough, 2003, Watkins et. al, 2003, Seligman et. al, 2005, Froh, Sefik & Emmons, 2008, Wood et. al, 2010). Starea noastră de bine subiectivă reprezintă modul în care gândim şi simţim în legătură cu propria noastră viaţă. Intervenţiile bazate pe recunoştinţă îşi propun să îmbunătăţească acest aspect şi, chiar dacă sunt în stadiu incipient, ele au rezultate promiţătoare, putând fi integrate cu succes în intervenţiile deja validate ştiinţific”, mai spune specialistul.
Putem să ne plângem de milă pentru ceea ce nu am reuşit să realizăm şi să intrăm într-un cerc vicios al lamentărilor, sau putem să fim recuoscători pentru acae parte a lucrurilor care ne-a ieşit bine şi pentru faptul că mai aveam şansa de a încerca dolin nou acolo unde am eşuat.
„Atunci când suntem recunoscători, conştientizăm că unele lucruri sunt în afara controlului personal şi că am fost beneficiarii unui act de bunătate, în favoarea noastră. Recunoştinţa presupune un proces cognitiv de evaluare a propriei situaţii şi, în funcţie de acesta, poate fi exprimată faţă de orice aspect al vieţii noastre. De exemplu, putem fi recunoscători pentru că avem persoane dragi în jurul nostru care ne oferă suport, putem fi recunoscători faţă de Dumnezeu sau univers sau chiar pentru simplul fapt că ne-a fost cedat locul într-un mijloc de transport aglomerat”, mai spune psihologul Lia Ecaterina Oltean.
Jurnalul recunoştinţei
Satisfacţia sufletească se poate cultiva, înlocuind lamentările cu mulţumirile. Practicarea exerciţiilor de recunoştinţă va genera o predispoziţie a noastră către starea de bine: mintea noastră va tinde să acceseze mai degrabă întâmplările pozitive din viaţa noastră, decât cele negative, creând, astfel, un cerc virtuos, în locul celui vicios pe care-l riscâm cănd permitem gândurilor negative să ne domine.
„Exerciţii precum trecerea aspectelor pentru care putem fi recunoscători sunt simplu de implementat şi au rezultate promiţătoare. Unele studii din literatură arată cum astfel de exerciţii cresc şansele de a resimţi emoţii pozitive, reducând nivelul emoţiilor negative. De asemenea, ele se asociază cu comportamente prosociale şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos, dar şi raportarea unui număr mai redus de simptome fiziologice. Luându-ne 5-10 minute într-o zi pentru a ţine un jurnal al recunoştinţei ne poate ajuta să ne simţim mai bine, atât psihic, cât şi fizic, dar şi social”, încheie specialistul.