Catedrala ridicată după un incendiu în care au pierit 116 oameni. La sfinţire a fost de faţă un rege al României
0Catedrala “Sfântul Prooroc Ilie” din Costeşti, monument istoric de interes naţional, ridicat după tragedia de acum 91 de ani, în care au murit 116 oameni, majoritatea copii, este prima biserică din Argeş la sfinţirea căreia a participat un rege: Carol al II-lea.
Fără îndoială, 18 aprilie 1930 este cea mai neagră zi din istoria Costeştiului, iar despre tragedia din Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor se va mai vorbi, probabil, multă vreme, căci în cumplitul incendiu a pierit atunci aproape tot tineretul satului.
Era Denia Prohodului, iar în micuţa biserică din lemn din Costeşti, preotul şi mulţimea de enoriaşi erau la slujbă. O scânteie a aprins coroanele stivuite în podul lăcaşului, iar flăcările au cuprins cu repeziciune acoperişul. 116 suflete, majoritatea copii, au murit secerate de fum în învălmăşeala în care toată mulţimea s-a năpustit spre singura uşă care, fatidic, se deschidea spre interior şi care, sub presiunea trupurilor năucite, a rămas închisă în cele câteva minute în care bisericuţa a fost mistuită de flăcări.
„A fost un eveniment tragic care a fost cap de afiş în presa interbelică din întreaga ţară. Ca tragism cred ca se poate compara cu marele accident feroviar de la Ciurea, din Primul Război Mondial", explică, pentru "Adevărul", istoricul şi arhivistul Aurel Radu.
La funeraliile de la Costeşti au luat parte inclusiv Regina Maria şi principele Mihai. Despre cumplita tragedie a scris şi presa internaţională, iar tone de ajutoare au ajuns la Costeşti din tot continentul, dar şi din SUA.
Creştinii din întreaga ţară au ajutat la ridicarea unei alte biserici, tot în Costeşti. Iniţiativa i-a aparţinut Patriarhului României de atunci, Miron Cristea, care a demarat o colectă publică naţională.
"Pe lângă materialele de construcţie, a mai fost strânsă şi suma de 10 milioane de lei, bani cu ajutorul cărora s-au ridicat, la 2 km de locul incendiului, noua biserică, casa parohială şi paraclisul din cimitir. Purtând hramul „Sfântul Prooroc Ilie“, făcătorul de minuni şi aducătorul de ploi, biserica a fost construită în formă de cruce, cu două turle, din cărămidă şi piatră de Albeşti, între anii 1930 şi 1932", precizează Consiliul Judeţean Argeş.
Proiectul catedralei a fost unul impresionant pentru acele vremuri. "Biserica a fost construită după planul arhitectului muscelean Dimitrie Ionescu-Berechet, unul dintre cei mai mari arhitecţi români", mai precizează istoricul şi arhivistul Aurel Radu.
De altfel, portofoliul lui Dimitrie Ionescu-Berechet (arhitectul-şef al Patriarhiei Române din 1930 până în 1963, timp în care a proiectat peste 100 de biserici noi) conţine peste 400 de proiecte care impresionează prin diversitate.
Pictura a fost realizată de Dimitrie Belizarie, unul dintre cei mai vestiţi pictori bisericeşti, considerat şi cel mai important pictor neobizantin din perioada interbelică. Pereţii lăcaşului redau inclusiv scenele teribile ale incendiului care a mistuit bisericuţa din lemn, precum şi scene ale construcţiei noii biserici.
„Lui Carol al II-lea îi plăceau foarte mult festivismele"
Biserica a fost sfinţită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeşului, Nichita Duma, şi Patriarhul României, Miron Cristea. La eveniment, a fost prezent şi regele Carol al II-lea.
"Era pentru prima dată când un rege participa la sfinţirea unui lăcaş de cult din Argeş. Lui Carol al II-lea îi plăceau foarte mult festivismele. A mai participat şi la alte băi de mulţime, spre exemplu, la Maglavit", spune Aurel Radu.
Soborul de clerici în frunte cu patriarhul Miron Cristea şi regele Carol al II-lea la sfinţirea bisericii din Costeşti. Sursa: ANIC
Noua catedrală bisericească a devenit, după sfinţire, un simbol al localităţii. „Evenimentul bisericesc a rămas în memoria oamenilor cu atât mai mult cu cât Catedrala din Costeşti este singura biserică din Argeş la sfinţirea căreia a luat parte un rege”, precizează CJ Argeş.
Carol al II-lea a condus Regatul României Mari din 1930 până în 1940. A fost un deceniu, marcat de instabilitate politică, de criză, de escaladarea extremismului şi de o ultimă dictatură a României interbelice.
Este considerat un personaj controversat al istoriei românilor, criticat aspru pentru capriciile şi politica sa despotică, pentru faptul că s-a înconjurat de o camarilă păguboasă.
Istoria il reţine însă şi ca pe un personaj dotat cu o inteligenţă extraordinară, pasionat de cultură, al cărei patronaj rămâne una din realizările sale majore.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Povestea bisericii pictate cu scene dintr-un incendiu în care au murit peste 100 de copii.