Casa Memorială unde I. L. Caragiale a scris „Năpasta“, scoasă la vânzare. Care este preţul de pornire
0Casa Memorială George Stephănescu, din judeţul Argeş, a fost scoasă la vânzare. Imobilul a aparţinut celui ce a fost părintele Operei Române şi al şcolii româneşti de canto, marele compozitor şi dirijor George Stephănescu, şi este locul în care Ion Luca Caragiale ar fi scris nuvela „Năpasta”.
La poalele Munţilor Făgăraş, în apropierea Cetăţii Poenari, la baza barajului Vidraru, undeva în comuna Arefu, la Căpăţânenii Ungureni, un sat tradiţional perfect pentru a descoperi o bucăţică de istorie, se află Casa Memorială “George Stephănescu”, monument istoric, un loc prin care au trecut de-a lungul anilor Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu Haşdeu, dr. Carol Davila, Constantin Nottara şi în care Caragiale ar fi scris „Năpasta”, într-una din verile petrecute la conac, un obiectiv turistic şi cultural destul de puţin pus în valoare, raportat la importanta sa valoare istorică.
Actualii proprietari ai imobilului, moştenitorii lui George Stephănescu (1843-1925), au reuşit să păstreze valoarea deosebită a conacului, atât ca proprietate în sine, dar mai ales ca loc încărcat de cultură şi semnificaţie artistică, iar acum caută un cumpărător. Compania imobiliară Regatta Real Estate a publicat anunţul de vânzare.
„Este situat pe raza localităţii Căpăţânenii Ungureni, zona Arefu şi se bucură de o locaţie absolut specială, având acces direct din DN 7C Transfăgărăşan, pe segmentul cuprins între Curtea de Argeş şi Lacul Vidraru, la circa opt kilometri faţă de Barajul Vidraru şi trei kilometri faţă de Cetatea Poienari. Casa se desfăşoară pe parter şi mansardă şi a fost construită în anul 1873, în stilul arhitecturii locale tradiţionale, în colaborare cu constructori italieni folosind materiale precum piatră de munte, lemnul de esenţă tare sau cărămidă arsă”, se arată în descrierea făcută de compania imobiliară.
Casa Memorială George Stephănescu Foto: Regatta Real Estate
Scoasă la vânzare cu 500.000 de euro
Conacul în care acum sunt expuse obiecte şi documente care au aparţinut compozitorului George Stephănescu, inclusiv pianul la care acesta o acompania pe Hariclea Darclee - are de jur împrejur un parc dendrologic (întreaga proprietatea având un teren în suprafaţă de circa 9.950 mp cu deschidere de peste 40 m către DN 7C – Transfăgărăşan) a fost restaurat şi renovat între anii 2017-2021 de către V. Stephănescu, fiul lui George Stephănescu, şi este complet mobilat şi utilat.
„Noi vorbim aici de o vânzare de casă memorială. O vindem cu tot ce e acolo. Preţul pentru tot ce este acolo este de 500.000 de euro, un preţ foarte bun, ţinând cont că este artă înăuntru, sunt obiecte vechi, personale, speciale. Anunţul este de foarte puţin timp şi avem deja un posibil cumpărător, dar noi vrem să ne adresăm autorităţilor, Ministerului Culturii şi Consiliului Judeţean Argeş. Am în plan ca în curând, în săptămâna care vine, să le pun în vedere. Pe mine mă interesează ca un bun cultural să ajungă la autorităţi”, a declarat, sâmbătă, pentru „Adevărul”, Eduard Uzunov, reprezentant Regatta Real Estate.
Pianul la care George Stephănescu o acompania pe Hariclea Darclee este expus în Casa Memorială Foto: Regatta Real Estate
„Suprafaţa construită a imobilului este de 337 mp. Parter: 5 camere, terasă, o sala, 2 băi, 1 toaletă, 1 bucătărie şi o cămară; Mansardă: 1 camera cu acces din terasă”, se mai arată în anunţul de vânzare publicat de Regatta Real Estate.
Cine a fost George Stephănescu
Pentru aceia care nu ştiu cine a fost George Stephănescu - compozitor, pedagog şi dirijor român (inclusiv al Teatrului Naţional din Bucureşti), trebuie punctat că vorbim de o figură marcantă a culturii româneşti din perioada anilor 1870-1900.
George Stephănescu a fost fondatorul reprezentaţiilor de operă în limba română şi fondatorul a trei societăţi lirice premergătoare Operei Române (Mama soacră, Cometa şi Scaiul Bărbaţilor).
George Stephănescu
„George Stephănescu, unul dintre primii compozitori şi dirijori români, este fondatorul Operei Naţionale din Bucureşti. La 26 de ani, în 1869, compune prima simfonie românească, Simfonia în La major. A compus o dramă lirică, feeria muzicală „Sânziana şi Pepelea”, Uvertura naţională, muzică de scenă, sonate pentru pian, un octet pentru coarde şi suflători, un cvartet pentru coarde şi unul pentru coarde, flaut şi pian, lieduri, coruri, muzică religioasă, lucrări cu caracter didactic”, explică Jean Dumitraşcu, fost director al Filarmonicii Piteşti.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Casa în care I. L. Caragiale a scris nuvela „Năpasta” ar putea fi inclusă într-un circuit turistic