Avantajele practicării scrimei pentru copii. Cum le îmbunătăţeşte aptitudinile analitice şi strategice

Faptul că spadasinii români au strălucit în ultimii ani la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale sau Europene a avut ca efect o creştere a popularităţii acestui sport în România, iar introducerea, încă de anul trecut, ca materie opţională, în programa şcolară a învăţământului gimnazial, a contribuit la acest trend. Avantajele practicării acestui sport sunt multiple.

În primul rând, scrima dezvoltă calităţile fizice şi mentale ale copilului.

"Asigură o dezvoltare fizică armonioasă, educă şi disciplinează, creând o putere de concentrare mai bună, reflcetându-se prin rezultatele bune ale copilului la învăţătură. Scrima dezvoltă abilităţile motrice precum viteza, rezistenţa, forţa, îndemânarea, asigurând o bună coordonare a acestora, dar va şi ajuta copilul în luarea unor decizii rapide. Copilul va deveni mai rezistent la stresul şcolar, va fi mai sociabil, mai uşor adaptabil şi mai rezistent prin creşterea imunităţii", explică, pentru Adevărul, Mihai Predescu senior, reprezentant al Clubului Steaua şi antrenor ACS Spadasinii Argeşeni. 

"Îmbunătăţeşte aptitudinile analitice şi strategice"

Specialiştii spun că puştii, fete şi băieţi, care practică acest sport dobândesc inclusiv o agilitate intelectuală mai bună.

"Scrimei i se mai spune «şah fizic» deoarece este un sport combativ, cu armă, pe care îl practici faţă în faţă cu adversarul, pe care încerci să-l loveşti, dar şi el la rândul lui încearcă acelaşi lucru, să te lovească (împungă). De aici pornesc strategiile tactice din spatele mişcărilor (acţiunilor). Aceasta îmbunătăţeşte aptitudinile analitice şi strategice, evidenţiind un comportament calculat şi liniştit, înaintea pasiunii şi improvizaţiei. Asalturile sunt câştigate (tuşele obţinute) pe baza observaţiilor sportivului asupra abilităţilor şi personalităţii oponentului", completează Mihai Predescu junior, antrenor ACS Spadasinii Argeşeni. 

Specialiştii consideră că ideală pentru începerea practicării scrimei este vârsta de 7 ani. Atunci copilul are capacitatea de a învăţa procedeele de bază, "cum" să execute (tehnic) şi ulterior "când" şi în ce condiţii să execute (tactic). Dar scrima se poate învăţa şi mai târziu.

"La nivel naţional, avem nevoie de ajutor"

Rezultatele de excepţie pe care scrimerii români le-au obţinut la Campionatele Mondiale şi Jocurile Olimpice au dus la promovarea şi creşterea popularităţi acestui sport. O confirmă Cătălina Frîntură, iniţiatoarea primei şcoli de scrimă din Piteşti.

"Datorită victoriilor spadasinelor noastre, campioane, medaliate cu aur la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din anul 2016, a luat naştere clubul nostru. Ca veche admiratoare şi iubitoare a acestui sport, mi-am dorit să-l promovez şi să-l dezvolt şi în judeţul nostru. Avem şi noi, în judeţ, copii frumoşi, inteligenţi, cu abilităţi necesare practicării acestui sport al minţii, curat şi nobil, care pot deveni campioni la scrimă. La nivel naţional, avem nevoie de ajutor, prin mai multă promovare. În rest, lucrurile se mişcă bine: s-au înfiinţat cluburi private (în multe judeţe, ca şi la noi, neexistând cluburi de stat şi nici antrenori specializaţi), care se străduiesc să atragă noi scrimeri şi să pregătească viitori campioni, să aducă antrenori consacraţi, să facă promovări, toate acestea împreună cu părinţii şi alţi colaboratori bine intenţionaţi şi dornici de a da o mână de ajutor, întrucât fiecare performanţă se clădeşte cu eforturi", a explicat, pentru Adevărul, Cătălina Frîntură, preşedinte ACS Spadasinii Argeşeni, club cu Certificat de înregistrare sportivă la Ministerul Tineretului şi Sportului, afiliat Federaţiei Române de Scrimă.

"Influenţă pozitivă asupra vieţii personale"

Laura Badea, Mihai Covaliu, Ana Maria Brânza au devenit deja idolii multor copii care s-au orientat către scrimă.

"Anul trecut, cu ocazia deschiderii clubului şi cu sprijinul Federaţiei Române de Scrimă, am găzduit Caravana FRS, având-o că invitat pe spadasina Loredana Dinu. Interviul acordat de domnia sa a avut un impact deosebit asupra ascultătorilor care au primit autografe chiar pe afişul celor 4 campioane. Au rămas plăcut impresionaţi de relatarea ascensiunii acesteia ca sportiv de performanţă şi de influenţa pozitivă pe care scrima a imprimat-o asupra vieţii personale şi carierei profesionale. Tot atunci a fost prezent şi marele campion de sabie Nicolae Alexe. De asemenea, marea campioană olimpică şi mondială la floretă (armă cu care am început şi noi), Laura Badea, care este argeşeancă, ne-a susţinut şi încurajat mult pe drumul de început, când era manager interimar al FRS", mai spune Cătălina Frîntură.

Prezenţa acestor campioni la diverse demonstraţii sportive face şi mai popular acest sport. Pe asta mizează şi cluburile din ţară. Săptămâna aceasta, pe 6 octombrie, spadasina Simona Gherman, campioană internaţională şi medaliată cu aur la Rio - spadă pe echipe - va veni la Piteşti pentru o demonstraţie organizată de prima şcoală de scrimă din Piteşti.

Materie opţională în programa şcolară

Trebuie amintit că scrima a fost introdusă ca materie opţională în programa şcolară încă din februarie 2017.

"Prezenţa acestui sport în educaţia copiilor are o importanţă deosebită, deoarece scrima organizează şi dezvoltă intelectul copiilor, le formează o atitudine nobilă, responsabilă, dezvoltându-le noi abilităţi, menţânându-le condiţia fizică şi îndepărtându-i de vicii: relaxare prin efort intelectual şi organizat, munca în echipă, socializarea, şi, ca orice sport, patriotismul şi dragostea pentru ţară. De asemenea, poate deveni un loc de muncă. Scrima este un sport al minţii, un sport curat. Nu găsim violenţă, vulgaritate, elemente negative", spune Cătălina Frîntură.

Partenerite cluburi - şcoli

O parte dintre cluburile afiliate Federaţiei Române de Scrimă au început deja colaborări cu şcolile din oraşele în care funcţionează.

"Printr-un parteneriat încheiat între clubul nostru şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, consiliile locale, primării, putem aplica scrima în toate unităţile şcolare, prin înscrierea copiilor la aceste antrenamente", încheie Cătălina Frîntură.