Aplicaţia digitală care ajută fermierii să monitorizeze în timp util dăunătorii ce ameninţă culturile
0Digitalizarea intră încet şi în livezile şi podgoriile din România. Un sistem de monitorizare propus de o companie din Slovenia, care permite monitorizarea dinamicii zborului dăunătorilor de pe telefon sau calculator, e deja folosit şi în ţara noastră.
Schimbările climatice din ultimii ani au avut ca efect schimbarea felului de răspândire teritorială a buruienilor şi al atacurilor bolilor şi dăunătorilor, dar şi amplificarea stresului plantelor, care au devenit mai vulnerabile la atacul organismelor dăunătoare.
“În cadrul biocenozelor pomicole, principalii factori de stres biocenotic sunt: bolile de natură bacteriană sau fungică, bolile virale şi micoplasmozele, dăunătorii”, explică, pentru “Adevărul”, Cristian Marin, inginer la ICDP Piteşti-Mărăcineni.
Specialiştii atrag de ceva vreme atenţia că timpul de incubare pentru agenţii fitopatogeni şi pentru generaţiile unor dăunători s-a scurtat, iar perioadele de maximă activitate s-au extins.
TrapView sau cum să ştii ce face duşmanul
Unii cultivatori au luat deja în serios ameninţarea şi luptă impotriva acesteia inclusiv digital, prin apelarea la un sistem de monitorizare a acestor dăunători.
“Sistemul de monitorizare TrapView propus de o companie din Slovenia cu acelaşi nume permite monitorizarea dinamicii zborului microlepidopterelor dăunătoare (Cydia pomonella-viermele merelor, Cydia funebrana-viermele prunelor, Cydia molesta-viermele piersicilor şi caiselor, Eupoecilia ambiguela-molia viţei de vie, Lobesia botrana-eudemisul viţei de vie etc.) în timp real, analiza mărimii populaţiei, stabilirea maximului curbei de zbor, avertizarea timpurie a pragului de dăunare, pe telefonul mobil şi pe computer,”, explică, pentru “Adevărul”, Cristian Marin, inginer la ICDP Piteşti-Mărăcineni.
Sistemul permite şi poziţionarea cu precizie a tratamentelor fitosanitare, reducerea consumurilor de pesticide şi de carburant, reducerea costurilor generale, creşterea eficienţei activităţii de cercetare şi producţie.
“Sistemul TrapView este implementat la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni. Îl testăm din 2018”, mai spune, pentru “Adevărul”, inginerul Cristian Marin.
Sistemul TrapView Foto: trapview.com/en
Cât costă implementarea
Dar nu doar Institutul de la Mărăcineni le foloseşte. Ele sunt disponibile pe piaţă şi au ajuns deja în livezile şi viile fermierilor români care vor o horticultură digitalizată.
Costurile totale estimate ale unui astfel de sistem se ridică la aproximativ 4500 de lei de la care se mai adaugă mici cheltuieli.
"Pentru a fi operabil şi a transmite imagini şi date în timp real, pe telefonul mobil şi pe computer, este necesară şi o cartelă de telefon plus un set de capcane cu feromoni (n.r. care costă până în 80 de lei), destinat atragerii şi monitorizării dăunătorului vizat pe parcursul unei întregi perioade de vegetaţie a culturilor, precum şi unele mici cheltuieli de expediţie. Capcanele cu feromoni sunt produse la Institutul de Chimie 'Raluca Ripan' din Cluj Napoca şi acoperă o gamă largă de dăunători ai culturilor de câmp, culturilor horticole şi din silvicultură", explică specialistul ICDP Piteşti-Mărăcineni.
Aplicaţia prin care poate fi verificată calitatea tratamentelor sanitare
Reuşita tratamentelor fitosanitare în livezi, reducerea consumurilor de carburanţi, produse de protecţie a plantelor (PPP) şi a impactului asupra mediului înconjurător depinde în mare masură de calitatea aplicării tratamentelor.
Alegerea echipamentului adecvat tipului de livadă (maşină de stropit, atomizor, aparat cu acţionare manuală), a volumului de soluţie de stropit, a vitezei de deplasare, presiunii de lucru, tipului de duze, diametrului picăturilor etc sunt foarte importante şi se face, mai simplu, printr-o aplicaţie.
“Perfecţionarea tehnicilor de aplicare a produselor de protectie a plantelor PPP şi reducerea continuă a impactului asupra mediului a fost initiată de catre Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România in cadrul proiectului european TOPPS si ulterior extinsă printre fermieri prin implicarea universităţilor de ştiinte agronomice şi a institutelor de cercetare-dezvoltare, între care şi ICDP Piteşti-Maracineni”, mai spune inginerul.
Concret, calitatea pulverizării şi uniformitatea acoperirii culturilor sunt verificate cu ajutorul unor fâşii de hârtie hidrosensibilă fixate din loc în loc, pe înălţimi, pe picheţi sau direct în coroana pomilor, bucăţile de hârtie hidrosensibilă captează picături din soluţia pulverizată. Testarea uniformităţii stropirii se face folosind apă şi un colorant alimentar.
“După colectarea fâşiilor de hârtie hidrosensibilă utilizate, uniformitatea pulverizării se analizează cu ajutorul SnapCard, o aplicaţie mobilă dezvoltată in Australia, în beneficiul Ministerului Agriculturii, Departamentul industriilor Primare şi Dezvoltarii Regionale”, precizează inginerul ICDP Piteşti-Mărăcineni.
Cu ajutorul aplicaţiei, cultivatorii ştiu exact, în procente, gradul de acoperire a foliajului culturilor tratate.
“După interpretarea rezultatelor se poate opta, pentru refacerea reglajelor echipamentului de stropit, modificarea vitezei de deplasare a agregatului, a presiunii de lucru, schimbarea tipului de duze sau chiar a echipamentului de stropit cu unul mai performant”, mai spune pentru “Adevărul”, Cristian Marin, inginer la ICDP Piteşti-Mărăcineni.
Aplicaţia este disponibilă pe mobil, atât pentru posesorii telefoanelor cu sistem de operare Android,
cat şi pentru posesorii telefoanelor cu sistem de operare Apple.