Amenzile neîncasate, gaură în bugetele locale ale primăriilor din Argeş

Comuna Valea Mare Pravăţ e campioană, cu 2.3 milioane lei amenzi neîncasate, urmată de Mălureni, cu o gaură în buget de peste 1.7 milioane lei, inregistrata tot pe seama neîncasării amenzilor. Prefectul de Argeş, Cristian Soare, vine cu soluţii pentru localităţile aflate în astfel de situaţii, şi dă exemplul comunei Bughea de Sus unde primarul chiar i-a pus la treabă pe cei care n-au bani să-şi achite amenzile.

Situaţia e arhicunoscută şi parcă fără rezolvare în majoritatea comunelor argeşene, dacă  ne luăm după cifrele care cresc de la an la an: primăriile au prinse în bugete, anual, nişte venituri teoretice provenite din amenzile pe care le primesc cetăţenii din localitatea respectivă (de la poliţie, ordine publică, organe silvice). Problema este că multe dintre aceste persoane ajung să cumuleze amenzi de ordinul zecilor de milioane lei vechi  şi nu au posibilitatea de a le achita. De aici rezultă şi găurile în buget, pentru care primăriile nu găsesc soluţii şi care generează un întreg lanţ de alte neajunsuri. Persoanele respective figurează ca având cazier fiscal şi întâmpină dificultăţi în a beneficia de anumite indemnizaţii şi beneficii sociale etc.  Localităţile în care apar cel mai frecvent astfel de situaţii sunt şi cele care au cuantumul amenzilor neîncasate cel mai ridicat. În majoritatea cazurilor este vorba despre comune cu populaţie numeroasă de etnie rromă: Valea Mare Pravăţ - 2.274.782 lei, Mălureni - 1.712.000 lei, Băiculeşti - 569.496 lei, Călineşti - 545.385 , Berevoieşti-223.116 , Tigveni -74.303.

“Legislaţia în vigoare prevede soluţii pentru rezolvarea acestei probleme, numai că aceste legi ori nu sunt cunoscute, ori sunt ştiute dar neaplicate,  fie din lipsa personalului, fie din aparentă dificultate de punere în aplicare. Sediul materiei stă în Ordonanţă 2/2001 art. 9 privind regimul juridic al contravenţiilor, care, în principiu, oferă soluţia acestei probleme: dacă persoanele care au primit amendă, contravenienţii aşadar, nu achită amenda şi nu există nici posibilitatea executării silite a lor, poate fi sesizată instanţa de judecată pentru a se înlocui amenda cu ore de muncă prestate în folosul comunităţii. 

Dorim să venim în sprijinul autorităţilor locale, dar şi al acestor persoane şi al comunităţii locale, rezolvând practic o problemă de ordin bugetar, de ordin social dar şi edilitar, prin realizarea unor proceduri de lucru la nivelul Instituţiei Prefectului pe care o voi prezenta în Colegiul Prefectural de la sfârşitul lunii noiembrie şi pe care o vom transmite ulterior primarilor pentru adoptare şi implementare.”, anunţă prefectul de Argeş, Cristian Soare.  

Procedura avută în vedere de prefect prevede următoarele etape: realizarea la nivel local a unei situaţii cu privire la amenzile neachitate pentru fiecare persoană şi interval în parte, în perioada 2010-2013; declanşarea executării silite a acestor creanţe - se vor face către acestea înştiinţări de plată, somaţii, adrese pentru stabilirea bunurilor sau veniturilor persoanelor respective (adrese pentru a afla solvabilitatea persoanei urmarite către: Casa judeţeană de Pensii, AJOFM, Direcţia de Finanţe; stabilirea persoanelor care au sau nu bunuri urmăribile (pentru persoanele care nu au bunuri urmăribile va fi emis Procesul verbal de constatare a insolvabilităţii); transmiterea acestor documente către instituţiile care au aplicat amenda în vederea sesizării instanţei de judecată; sesizarea instanţei de judecată competente de către instituţiile care au aplicat amenda, urmând a se încheia protocoale cu instituţiile care, în general, aplică astfel de amenzi către persoanele fizice. 

După pronunţarea sentinţei de transformare a amenzii în muncă în folosul comunităţii, va avea loc punerea în executare a acestei măsuri de către autoritatea publică locală şi se va trece la punerea în concordanţă cu planul de lucrări elaborat şi aprobat lunar de către primar, el putând să cuprindă lucrări de decolmatare, şanţuri, canale, igienizare/curăţare de terenuri ce aparţin domeniului public, lucrări de pietruire şi balastare pe drumurile comunale etc. 

“Vreau să vă spun că la noi în judeţ există deja o autoritate locală care implementează această procedură. Este vorba de Primăria comunei Bughea de Sus, autoritate locală care avea la începutul anului 2013 venituri neîncasate provenite din contravenţii, de 4,38 miliarde lei vechi. În urma etapei 3 menţionate, s-a constatat că aproximativ 3,5 miliarde din această sumă constituie amenzi pe care ar trebui să le plătească persoane care sunt declarate insolvabile. Din acest total de 3,5 miliarde, până la acest moment s-au emis de către instanţele de judecată competente mandate de executare de muncă în folosul comunităţii în cuantum de 2,62 miliarde lei vechi, din care deja pentru suma de 0,5 miliarde lei vechi s-a şi prestat muncă în perioada iunie-octombrie 2013,  într-un total de 4.418 ore, forţă de muncă cu ajutorul căreia primăria şi-a dezvoltat o serie de proiecte. Iată cum implementarea acestui program degrevează primăria de o suma considerabilă de bani (considerată venituri,  dar care nu putea fi încasată) reuşeşte să scape aceste persoane de un cazier fiscal cu probleme şi se realizează foarte multe lucrări de amenajare în comună.”, explică prefectul.